Care sunt cele 5 simptome ale anxietății?

Anxietatea este una dintre cele mai frecvente afecțiuni psihice, afectând peste 284 de milioane de persoane la nivel mondial. Ea se caracterizează prin îngrijorare excesivă, neliniște, teamă și tensiune. Deși anxietatea este o emoție normală pe care toată lumea o resimte uneori, devine problematică atunci când simptomele anxietății sunt severe, durează mai mult de 6 luni și interferează cu activitățile zilnice.

Anxietatea se poate manifesta atât prin simptome psihologice, cât și fizice. Recunoașterea semnelor și simptomelor este primul pas pentru a obține ajutor și tratament. Iată 5 dintre cele mai frecvente simptome ale tulburărilor de anxietate:

1. Îngrijorarea excesivă

Îngrijorarea excesivă și incontrolabilă este unul dintre simptomele caracteristice ale anxietății. Persoanele care suferă de anxietate își fac adesea griji excesive în legătură cu lucruri cotidiene precum sănătatea, banii, familia, munca sau școala. Îngrijorarea persistă chiar și atunci când există puține sau niciun motiv de îngrijorare în aceste domenii.

Îngrijorarea devine problematică atunci când interferează cu viața de zi cu zi, provoacă un stres semnificativ și este dificil de controlat. De asemenea, îngrijorarea pare adesea disproporționată față de probabilitatea sau impactul real al evenimentului de care se teme. De exemplu, cineva își poate face griji excesive în legătură cu sănătatea sa, chiar dacă nu există semne de boală.

2. Neliniște

Neliniștea se referă la senzația de nervozitate, de nervozitate, de nervozitate sau de incapacitate de a se relaxa. Persoanele care suferă de anxietate descriu adesea că se simt "în alertă" și că ceva rău este pe cale să se întâmple, chiar dacă nu există o amenințare reală.

Această neliniște se poate manifesta atât mental, cât și fizic. Din punct de vedere mental, indivizii pot avea gânduri rapide sau gânduri obsesive cu privire la potențiale amenințări. Din punct de vedere fizic, neliniștea poate cauza agitație, mersul pe jos, tremurături și dificultăți de somn. Nivelul de neliniște este disproporționat față de situația reală.

3. Oboseală

În timp ce neliniștea și excitația ridicată sunt frecvente în cazul anxietății, multe persoane se confruntă, de asemenea, cu o oboseală semnificativă. Anxietatea poate fi epuizantă din punct de vedere mental, făcând chiar și sarcinile simple să se simtă epuizate.

Doi factori contribuie la oboseala în tulburările de anxietate. În primul rând, îngrijorarea cronică și ruminația sunt solicitante din punct de vedere mental, lăsând mai puțină energie pentru alte lucruri. În al doilea rând, anxietatea provoacă adesea o calitate slabă a somnului și insomnie. Zvârcolirea, răsucirea și somnul întrerupt nu reușesc să asigure o odihnă corespunzătoare.

Oboseala cauzată de anxietate poate varia de la oboseală ușoară până la epuizare invalidantă. Deseori provoacă o motivație scăzută, dificultăți de concentrare și scăderea interesului pentru activitățile normale.

4. Iritabilitate

Multe persoane cu anxietate se confruntă, de asemenea, cu o iritabilitate crescută. Excitația crescută și îngrijorarea constantă îi fac pe indivizi să se simtă "la limită", ceea ce îi face să fie mai iritabili ca răspuns la factorii de stres și frustrările zilnice. Iritabilitatea poate apărea, de asemenea, din cauza sentimentului de a nu putea controla gândurile și sentimentele anxioase.

Iritabilitatea cauzată de anxietate diferă de starea de spirit sau de furia cauzată de factorii de stres din timpul vieții. Iritabilitatea provine în mod specific din faptul că te simți anxios și în gardă. Indivizii se simt deseori prost că se răcnesc la alții, dar au dificultăți în a-și controla reacțiile atunci când se simt anxioși.

5. Tensiunea musculară

Anxietatea cronică face ca organismul să se afle într-o stare de excitare accentuată, declanșând tensiune fizică, în special la nivelul mușchilor. Încordarea unor grupe de mușchi precum maxilarul, umerii, gâtul și spatele este un răspuns obișnuit la anxietate.

Această tensiune musculară se poate manifesta în mai multe moduri:

• Dureri de cap
• Dureri de maxilar din cauza strângerii
• Dureri de gât și umăr
• Dureri de spate
• Spasme musculare sau spasme musculare

Tensiunea musculară se agravează alături de creșterea anxietății. Aceasta poate duce la durere, mobilitate limitată și alte simptome fizice. Tehnicile de relaxare musculară pot ajuta la reducerea acestei tensiuni.

Ce cauzează aceste simptome de anxietate?

Aceste simptome comune ale anxietății provin toate din regiuni ale creierului care sunt hiperactive la persoanele care suferă de tulburări de anxietate.

Amigdala este partea creierului responsabilă de detectarea amenințărilor și de declanșarea răspunsului de luptă sau de fugă. O activare crescută a amigdalei provoacă hipervigilență pentru amenințări potențiale, chiar și atunci când nu există niciun pericol. Acest lucru se manifestă prin simptome precum îngrijorarea cronică, neliniștea și tensiunea musculară.

Cortexul prefrontal controlează funcțiile executive, cum ar fi raționamentul și luarea deciziilor. Scăderea activității în această zonă duce la dificultăți de concentrare, iritabilitate și oboseală.

Dezechilibrele neurotransmițătorilor precum serotonina, dopamina și GABA contribuie, de asemenea, la simptomele anxietății. Medicamentele și terapia ajută la corectarea acestor dezechilibre.

Factori care influențează severitatea simptomelor

Deși acestea sunt cele mai frecvente simptome, gravitatea și impactul anxietății pot varia foarte mult în funcție de:

Tipul de tulburare de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, fiecare având simptome care se suprapun, dar și caracteristici unice:

• Tulburarea de anxietate generalizată (GAD ) implică îngrijorarea persistentă și excesivă cu privire la viața de zi cu zi.
• Tulburarea de anxietate socială provoacă o teamă extremă de situațiile sociale și de judecată.
• Tulburarea de panică duce la episoade bruște de teroare, atacuri de panică și teama de atacuri recurente.
• Fobiile produc o teamă intensă în jurul unor obiecte sau situații specifice.
• Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD ) se dezvoltă după o traumă și implică flashback-uri, hipervigilență și evitare.

Tipul de tulburare de anxietate influențează severitatea și factorii declanșatori ai simptomelor precum îngrijorarea, iritabilitatea și panica.

Condiții comorbide

Tulburările de anxietate apar adesea împreună cu afecțiuni precum depresia și abuzul de substanțe. Combinația mai multor afecțiuni de sănătate mintală poate agrava și complica simptomele anxietății.

Experiențe de viață timpurii

Experiențele traumatice din copilărie, cum ar fi abuzul, neglijarea și pierderea, sporesc vulnerabilitatea la tulburări de anxietate grave la vârsta adultă. Cu cât anxietatea se dezvoltă mai devreme în viață, cu atât este mai severă de obicei.

Predispoziție genetică

Genele au un impact asupra neurotransmițătorilor și a structurilor cerebrale implicate în tulburările de anxietate. Un istoric familial de anxietate sau alte afecțiuni mentale crește predispoziția oamenilor de a dezvolta anxietate.

Stresori de mediu

Stresurile majore ale vieții, cum ar fi traumele, durerea, divorțul, pierderea locului de muncă și problemele de sănătate pot declanșa sau exacerba anxietatea, în special la persoanele deja predispuse. Cu cât sunt mai mulți factori de stres, cu atât simptomele tind să fie mai severe.

Căutarea de ajutor pentru simptomele de anxietate

Dacă vă identificați cu mai multe dintre aceste simptome în mod constant, adresați-vă unui specialist în sănătate mintală pentru ajutor. Anxietatea netratată tinde să se înrăutățească în timp. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât poate fi mai eficient.

Tulburările de anxietate sunt foarte ușor de tratat prin medicamente precum antidepresivele și benzodiazepinele, precum și prin abordări psihoterapeutice precum terapia cognitiv-comportamentală (CBT). Tehnicile de relaxare și modificările stilului de viață susțin, de asemenea, tratamentul.

Obținerea controlului asupra anxietății îmbunătățește dramatic calitatea vieții. Căutarea de ajutor necesită curaj, dar este primul pas spre ușurare. Nu trebuie să continuați să suferiți singur. Tratamentul vă poate ajuta să vă gestionați simptomele și să începeți să vă simțiți mai bine.

Concluzie:

Anxietatea se poate manifesta în moduri diferite, dar simptomele comune includ îngrijorarea excesivă, neliniștea, iritabilitatea, oboseala și tensiunea musculară. Simptomele rezultă din regiuni ale creierului și neurotransmițători care au luat-o razna. Mai mulți factori, cum ar fi genetica, experiențele timpurii din viață și stresul din mediul înconjurător, influențează severitatea simptomelor. Dacă anxietatea are un impact semnificativ asupra vieții dumneavoastră de zi cu zi, căutați tratament profesional. Cu ajutorul adecvat, ameliorarea anxietății este posibilă.

Întrebări frecvente despre simptomele anxietății

Care sunt cele mai frecvente simptome ale tulburărilor de anxietate?

Cele mai frecvente 5 simptome ale tulburărilor de anxietate sunt îngrijorarea excesivă, neliniștea, oboseala, iritabilitatea și tensiunea musculară. Acestea provin din hiperactivitatea unor părți ale creierului precum amigdala și din dezechilibrele neurotransmițătorilor precum serotonina și dopamina.

Cum diferă simptomele anxietății de stresul normal?

Anxietatea devine o tulburare atunci când simptomele sunt severe, persistente și interferează cu funcționarea zilnică. Stresul obișnuit poate provoca îngrijorare și iritabilitate temporară. În cazul tulburărilor de anxietate, simptomele sunt extreme, incontrolabile, stresante și de lungă durată.

Simptomele de anxietate pot apărea și dispărea?

Severitatea simptomelor de anxietate poate fluctua în timp. În timpul perioadelor de stres mai scăzut, simptomele se pot ameliora. Creșterea stresului de viață exacerbează adesea simptomele de anxietate. Simptomele pot varia, de asemenea, pe parcursul zilei, fiind adesea mai grave dimineața, la trezire.

Este normal să ai simptome de anxietate după un eveniment traumatic?

Simptomele de anxietate imediat după un eveniment traumatic, cum ar fi un accident, un deces sau o agresiune, sunt frecvente. Această anxietate acută se ameliorează de obicei în câteva săptămâni. În cazul în care simptomele severe durează mai mult de o lună, poate indica o tulburare de anxietate care necesită tratament.

Simptomele anxietății pot fi diferite la bărbați și femei?

În timp ce îngrijorarea excesivă este comună pentru ambele sexe, bărbații sunt mai predispuși la iritabilitate și abuz de substanțe, în timp ce femeile se confruntă mai des cu simptome fizice precum tensiunea musculară. De asemenea, femeile sunt de două ori mai predispuse să dezvolte tulburări de anxietate în comparație cu bărbații.

Ce afecțiuni coexistă frecvent cu tulburările de anxietate?

Anxietatea apare adesea alături de alte afecțiuni psihice, cum ar fi depresia majoră, ADHD, PTSD și tulburările de abuz de substanțe. Afecțiunile fizice, cum ar fi bolile tiroidiene, bolile de inimă și tulburările autoimune, de asemenea, se întâlnesc mai frecvent cu anxietatea.

Ce ar trebui să faceți dacă credeți că aveți o tulburare de anxietate?

Dacă simptomele anxietății sunt persistente și interferează cu viața dumneavoastră, adresați-vă medicului dumneavoastră de familie sau unui specialist în sănătate mintală. Aceștia pot evalua dacă simptomele corespund criteriilor pentru o tulburare de anxietate și vă pot recomanda opțiuni de tratament adecvate, cum ar fi medicamente, terapie și modificări ale stilului de viață.

Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru anxietate?

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este folosită în mod obișnuit pentru a ajuta persoanele să identifice și să schimbe tiparele de gândire negative care contribuie la anxietate. Medicamentele precum SSRI, SNRI și benzodiazepinele pot ajuta, de asemenea, la corectarea dezechilibrelor neurotransmițătorilor. Tehnicile de relaxare și un somn adecvat, dieta și exercițiile fizice susțin tratamentul.

Ce se întâmplă dacă anxietatea rămâne netratată?

Anxietatea netratată se agravează adesea în timp și poate duce la apariția depresiei și a problemelor legate de abuzul de substanțe. Simptomele anxietății în sine se pot, de asemenea, agrava și deveni debilitante. Prioritizarea unui tratament profesional timpuriu oferă cea mai bună oportunitate de a gestiona simptomele.

Pot remediile naturale să ajute simptomele anxietății?

Unele suplimente naturale, cum ar fi magneziul, omega-3 și mușețelul, pot reduce modest nivelul de anxietate la unele persoane, alături de tratamentul profesional. Cu toate acestea, acestea nu ar trebui să înlocuiască medicamentele sau terapia. Lucruri precum somnul suficient, dieta, exercițiile fizice și conexiunea socială susțin, de asemenea, tratamentul anxietății.

Resurse folosite pentru a scrie acest articol

Asociația Americană de Psihiatrie. (2013). Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (ed. a 5-a). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596

Asociația Americană pentru Anxietate și Depresie. (2018). Fapte și statistici. https://adaa.org/about-adaa/press-room/facts-statistics

Bandelow, B., Michaelis, S. (2015). Epidemiologia tulburărilor de anxietate în secolul XXI. Dialogues in Clinical Neuroscience, 17(3), 327-335 . https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4610617/.

Hsieh, M. H., McQuoid, D. R., Levy, J. A. (2021). Depresia și anxietatea comorbide. The Medical clinics of North America, 105(4), 687-697 . https://doi.org/10.1016/j.mcna.2021.04.006.

Institutul Național de Sănătate Mintală. (n.d.). Tulburări de anxietate. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders

Sartori, S. B., Singewald, N. (2019). Noi ținte farmacoterapeutice în tulburările de anxietate. Pharmacology & therapeutics, 200, 61-82. https://doi.org/10.1016/j.pharmthera.2019.03.006

Vogel, S., Schwabe, L. (2016). Învățarea și memoria în condiții de stres: implicații pentru sala de clasă. NPJ science of learning, 1, 16011. https://doi.org/10.1038/npjscilearn.2016.11