Care sunt primele 10 lucruri care îi îngrijorează pe oameni?

Îngrijorarea și anxietatea sunt sentimente foarte comune pe care majoritatea oamenilor le experimentează din când în când. Conform unor sondaje și cercetări recente, există unele griji care sunt mai răspândite decât altele. În timp ce lucrurile specifice pentru care oamenii își fac griji pot varia în funcție de vârstă, locație, cultură și circumstanțe individuale, există câteva teme generale care tind să fie preocupări foarte comune.

În acest articol detaliat, vom explora primele 10 lucruri despre care studiile au arătat că mulți oameni își fac griji în mod frecvent, vom analiza motivele pentru care aceste probleme specifice stârnesc îngrijorarea și vom oferi câteva sfaturi și resurse pentru gestionarea îngrijorărilor și anxietăților comune.

Primele 10 îngrijorări comune

Iată 10 dintre cele mai frecvente îngrijorări ale adulților:

1. Bani și finanțe

Preocupările legate de bani și de securitatea financiară se află în mod obișnuit în fruntea listei de lucruri care îi îngrijorează pe oameni. În special, lipsa banilor pentru plata facturilor, datoriile, creșterea costului vieții și economisirea suficientă pentru pensie sunt unele dintre cele mai mari preocupări legate de bani.

Îngrijorările financiare cresc adesea în perioadele de recesiune economică și de incertitudine. Cu toate acestea, banii pot provoca stres chiar și atunci când lucrurile sunt relativ stabile, în special pentru persoanele care se luptă cu datoriile sau care trăiesc din salariu în salariu.

2. Sănătatea și siguranța celor dragi

Pentru mulți oameni, sănătatea și bunăstarea familiei și a prietenilor apropiați reprezintă o sursă majoră de îngrijorare. În special, îngrijorarea cu privire la copii este foarte frecventă pentru părinți. Cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la siguranța și sănătatea partenerilor, fraților, părinților și a altor persoane dragi este, de asemenea, răspândită.

Uneori, probleme de sănătate sau riscuri specifice stârnesc aceste îngrijorări. Alteori, este vorba de o îngrijorare mai generală legată de pierderea unei persoane apropiate. Evenimente precum bolile, rănile sau accidentele pot spori aceste îngrijorări.

3. Preocupări legate de locul de muncă și de carieră

Munca este strâns legată de securitatea financiară, motiv pentru care grijile legate de locul de muncă și de carieră sunt foarte frecvente. Pierderea unui loc de muncă, imposibilitatea de a găsi un loc de muncă, faptul că nu vă place un loc de muncă, instabilitatea locului de muncă și incertitudinea cu privire la perspectivele viitoare de carieră, toate acestea se află în topul 10 al preocupărilor frecvente.

Subocuparea unui loc de muncă și dificultățile de schimbare a carierei sau de progres contribuie, de asemenea, la aceste îngrijorări pentru multe persoane. Îngrijorările legate de locurile de muncă tind să crească în timpul recesiunilor și atunci când companiile raportează concedieri.

4. Probleme de relaționare

Pentru cei care au o relație, grijile legate de relații sunt foarte răspândite. Printre grijile frecvente legate de relații se numără conflictul cu partenerul, pierderea legăturii și a intimității, infidelitatea sau problemele de încredere, obiective și valori diferite și îngrijorarea că partenerului nu-i pasă.

Alte griji legate de relații, cum ar fi îngrijorarea cu privire la sănătatea partenerului, schimbările de dispoziție, lipsa de sprijin și comunicarea deficitară sunt, de asemenea, frecvente. Stresul relațional tinde să fie cel mai ridicat în cazul cuplurilor cu copii.

5. Anxietate și depresie

Mulți oameni își fac griji cu privire la sentimentele de anxietate, panică, tensiune și depresie. Sondajele globale efectuate în timpul pandemiei COVID-19 au indicat o creștere mare a numărului de persoane care au raportat preocupări legate de sănătatea lor mintală și sentimente de izolare.

Stresul continuu, evenimentele traumatice, durerea, șomajul, problemele financiare, singurătatea și mulți alți factori pot declanșa sau agrava anxietatea și depresia. Persoanele care suferă de depresie își fac adesea griji cu privire la gestionarea sentimentelor, impactul asupra muncii și a relațiilor și la găsirea unui ajutor adecvat.

6. Preocupări legate de aspect și greutate

Aspectul este în mod constant una dintre principalele preocupări raportate, în special în rândul adulților tineri. Îngrijorările legate de greutate, forma corpului, aspectul urât sau bătrân, căderea părului și problemele legate de piele sunt comune pentru multe persoane.

Utilizarea social media și mesajele nerealiste din publicitate tind să amplifice presiunile legate de aspect. Discriminarea și judecata cu privire la aparențe pot alimenta și mai mult aceste îngrijorări.

7. Evenimentele și politica mondială

Mulți oameni se declară îngrijorați de probleme globale precum războiul, terorismul, instabilitatea politică, schimbările climatice, sărăcia, foametea și încălcarea drepturilor omului. Problemele locale, cum ar fi rata criminalității și tulburările civile, generează, de asemenea, un nivel ridicat de îngrijorare.

Știrile permanente privind dezastrele, conflictele, politica de dezbinare și crizele economice alimentează aceste tipuri de îngrijorări pentru mari segmente ale populației. Îngrijorarea cu privire la generațiile viitoare este, de asemenea, comună.

8. Covid-19 și grijile legate de pandemie

Pandemia de COVID-19 a introdus multe preocupări noi în ultimii ani. Teama de a contracta virusul, grijile legate de sănătatea personală și a celor dragi, oboseala provocată de pandemie, pierderea legăturilor sociale, instabilitatea locului de muncă și neliniștile legate de vaccinuri au fost toate foarte frecvente.

Noile variante de virusuri, lupta pentru controlul focarelor, dezinformarea și politizarea măsurilor de sănătate publică au prelungit stresul și incertitudinea pandemiei pentru multe persoane.

9. Probleme de somn

Dificultățile de somn sunt o sursă de îngrijorare atât pentru cei care suferă de tulburări de somn diagnosticate, cum ar fi insomnia, cât și pentru persoanele care au probleme ocazionale de somn.

Printre grijile frecvente legate de somn se numără: somnul insuficient, dificultăți în a adormi sau în a rămâne adormit, senzația de oboseală în timpul zilei, teama de a dezvolta o tulburare de somn și îngrijorarea cu privire la impactul pe care îl are un somn insuficient asupra sănătății mentale și fizice.

10. Moarte și moarte

Deși nu reprezintă o preocupare zilnică pentru majoritatea, gândurile și temerile legate de moarte și de moarte se află în top 10 pentru o minoritate considerabilă de adulți la un moment dat. Boala terminală a propriei persoane sau a altora, teama generală de moarte sau de a muri tânăr și îngrijorările legate de procesul de moarte sunt probleme comune.

Evenimente cum ar fi un diagnostic grav sau un accident tragic, aniversarea unei pierderi sau aniversări importante pe măsură ce îmbătrânim, toate acestea pot trezi din nou aceste îngrijorări.

De ce ne facem griji pentru aceste lucruri

Lucrurile specifice de care ne facem griji tind să implice amenințări sau riscuri pentru lucruri la care ținem foarte mult - sănătatea și siguranța noastră, cei dragi, securitatea financiară, valorile și obiectivele de viață. Gândurile de îngrijorare apar ca modalitate a minții noastre de a încerca să rezolve problemele și să evite potențialele daune sau pierderi.

Desigur, îngrijorarea excesivă este obositoare din punct de vedere mental și adesea neproductivă. Dar psihologii ne spun că unele îngrijorări sunt normale și chiar adaptative. O cantitate moderată de îngrijorare cu privire la riscuri sau probleme reale ne poate motiva să luăm măsuri de precauție rezonabile și să planificăm soluții constructive.

Avem tendința de a ne face griji cu privire la problemele mai imediate care ne afectează, cum ar fi banii, familia sau munca. Însă multe dintre îngrijorări provin și din incertitudinea cu privire la viitor. Pensionarea, schimbările în carieră, îmbătrânirea, viitorul copiilor noștri și evenimentele mondiale pot reprezenta amenințări viitoare vagi care declanșează îngrijorarea.

Schimbările majore în viață și crizele imprevizibile, cum ar fi o boală sau un dezastru natural, amplifică, de asemenea, îngrijorarea. Orice eveniment perceput ca fiind o amenințare pentru siguranța, securitatea, sănătatea, legăturile familiale sau obiectivele noastre poate provoca gânduri îngrijorătoare.

Trăsăturile de personalitate, cum ar fi nevrotismul și pesimismul, problemele de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea generalizată, și problemele de sănătate fizică pot predispune, de asemenea, oamenii la îngrijorare crescută. Cei care se îngrijorează tind să experimenteze mai mult stres și anxietate ca răspuns la situații incerte și la potențiale scenarii de tipul "ce se întâmplă dacă", în comparație cu cei care nu se îngrijorează.

Sfaturi pentru gestionarea îngrijorărilor obișnuite

Deoarece toată lumea se confruntă uneori cu îngrijorarea și anxietatea, este important să aveți câteva strategii sănătoase pentru a preveni ca îngrijorările să devină excesive sau debilitante:

• Păstrați perspectiva - Încercați să vă vedeți grijile în imaginea de ansamblu a vieții dumneavoastră, mai degrabă decât să le exagerați importanța.
• Aflați fap tele - Faceți cercetări sau discutați cu experți pentru a obține informații concrete care pot contracara îngrijorările nerealiste sau exagerate.
• Elaborațiun plan - Găsiți măsuri practice pe care le puteți lua pentru a vă pregăti și a gestiona problemele pe care le puteți controla.
• Renunțați la ceea ce nu puteți controla - Acceptați și adaptați-vă la lucruri precum fluctuațiile pieței, politica sau îmbătrânirea pe care nu le puteți controla în totalitate.
• Gestionați timpul și rutina - Nu vă obsedați și nu vă gândiți la griji. Rezervați-vă un anumit "timp pentru griji" și ocupați-vă de activități productive.
• Vorbiți - Exprimarea grijilor în fața unei persoane dragi sau a unui profesionist vă poate ajuta să dezamorsați influența pe care o au asupra gândurilor dumneavoastră.
• Păstrați-vă sănătatea - Aveți grijă de sănătatea dumneavoastră fizică și mentală cu bune obiceiuri de autoîngrijire. Lucruri precum somnul adecvat, exercițiile fizice și conexiunile sociale sănătoase ajută la dezvoltarea rezilienței.
• Luațiîn considerare consilierea - Dacă grijile devin excesive și au un impact semnificativ asupra muncii, relațiilor sau calității vieții, consultarea unui psiholog sau consilier poate fi de ajutor.

Când să căutați ajutor profesional pentru anxietate și îngrijorare

Îngrijorările ocazionale sunt normale, dar îngrijorarea excesivă, incontrolabilă și anxietatea asociată, care interferează cu viața de zi cu zi, pot indica o tulburare de anxietate. Se recomandă consultarea unui medic sau a unui profesionist în domeniul sănătății mintale dacă îngrijorarea și anxietatea:

• Cauzează suferință emoțională semnificativă
• Interferați cu munca, școala sau relațiile
• Au un impact negativ asupra stării de spirit, somnului, apetitului sau nivelului de energie
• Include atacuri de panică, comportamente compulsive sau gânduri intruzive
• Implică abuzul de substanțe ca un mecanism de coping
• Nu sunt îmbunătățite cu ajutorul strategiilor de auto-ajutorare

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia de expunere, medicația împotriva anxietății sau practicile de conștientizare sunt tratamente comune pe care medicii le pot recomanda.

Alăturarea la un grup de sprijin poate ajuta, de asemenea, oamenii să realizeze că nu sunt singuri când se confruntă cu probleme precum stresul financiar, presiunile de la locul de muncă, problemele de relație, problemele de sănătate sau alte griji comune.

Când să consultați rapid un medic

În anumite circumstanțe, persoanele cu anxietate sau panică severă pot simți că au o urgență de sănătate mintală. Semnele de avertizare care necesită asistență medicală urgentă includ:

• Gânduri de a se răni sau de a se sinucide
• Vederea, auzul sau credința în lucruri care nu sunt reale (halucinații sau iluzii)
• Gânduri incontrolabile, gânduri rapide și incapacitatea de concentrare
• Un atac de panică sever care durează mai mult de 10 minute
• Dureri toracice inexplicabile, palpitații sau dificultăți de respirație

Medicii de la camera de urgență pot oferi o ameliorare rapidă a anxietății și pot evalua dacă este nevoie de spitalizare pentru observarea și tratamentul sănătății mintale.

Concluzii și concluzii

• Îngrijorarea într-o oarecare măsură cu privire la probleme precum finanțele, familia, munca, sănătatea și viitorul este un lucru obișnuit.
• Cele mai răspândite îngrijorări tind să implice amenințări la adresa siguranței, securității, sănătății, celor dragi și obiectivelor de viață.
• O anumită îngrijorare poate fi motivantă, dar îngrijorarea excesivă este neproductivă și epuizantă din punct de vedere emoțional
• Pentru ca grijile să fie gestionabile este nevoie de perspectivă, planificare, deschidere, o viață sănătoasă și căutarea de sprijin atunci când este nevoie.
• Tulburările de anxietate și problemele de sănătate mintală asociate pot necesita consiliere, terapie și alte tratamente profesionale.

Faptul că știm că ne confruntăm cu preocupări comune ne poate oferi un anumit confort și motivație pentru a ne ajuta reciproc să gestionăm provocările și să construim o societate cu mai multe oportunități, legături și grijă.

Întrebări frecvente

Iată răspunsuri la câteva întrebări frecvente legate de îngrijorare și anxietate:

Care este diferența dintre îngrijorare, stres și anxietate?

• Îngrijorarea implică gânduri repetitive axate pe amenințări potențiale sau pe cele mai rele rezultate. Îngrijorarea excesivă și incontrolabilă este caracteristică tulburărilor de anxietate.
• Stresul este o reacție la o situație solicitantă care provoacă o presiune fizică, emoțională și psihologică. Stresul acut este temporar, în timp ce stresul cronic persistă în timp.
• Anxietatea este aprehensiunea sau neliniștea legată de pericole sau amenințări viitoare. Anxietatea devine o tulburare atunci când este disproporționată față de o situație și provoacă o afectare și un disconfort semnificativ.

Este vreodată utilă îngrijorarea?

Da, un anumit nivel de îngrijorare cu privire la problemele reale, riscurile și provocările vieții este normal și poate contribui la motivarea planificării și rezolvării problemelor. O îngrijorare ușoară sau moderată care apare și dispare nu este neapărat nesănătoasă. Dar îngrijorarea excesivă și persistentă este, de obicei, neproductivă și dăunătoare pe termen lung.

Poate fi îngrijorarea dăunătoare?

Da, îngrijorarea și anxietatea cronică pot afecta în mod semnificativ funcționarea de zi cu zi, calitatea somnului, performanța la locul de muncă și relațiile. Anxietatea pe termen lung este legată de depresie, de afectarea sistemului imunitar și de afecțiuni precum bolile de inimă, IBS și migrenele.

Care sunt cauzele îngrijorării excesive?

Biologia, experiențele din copilărie, traumele, stresul, distorsiunile cognitive, trăsăturile de personalitate și tulburările de sănătate mintală pot face ca oamenii să fie mai predispuși la îngrijorare. Dar, adesea, cauza principală a îngrijorării cronice este pur și simplu rumegarea obișnuită.

Când îngrijorarea indică o tulburare de anxietate?

În cazul în care îngrijorarea și anxietatea sunt persistente, incontrolabile, debilitante și însoțesc alte simptome emoționale și fizice, este posibil să fie vorba de o tulburare de anxietate care necesită asistență medicală. Tulburările comune care implică îngrijorarea excesivă sunt tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică și TOC.

Ce tehnici ajută la gestionarea îngrijorării?

Strategiile de auto-ajutorare, cum ar fi practicile de conștientizare, exercițiile fizice, socializarea, planificarea productivă, restructurarea cognitivă, trăirea în conformitate cu valorile și căutarea unei terapii profesionale, toate acestea pot ajuta la contracararea îngrijorărilor neproductive.

Ce tratamente îi ajută pe cei care își fac griji cronice?

Terapia cognitiv-comportamentală, terapia de expunere, medicamentele împotriva anxietății, hipnoterapia, suplimentele, acupunctura, meditația, Tehnica de eliberare emoțională (tapping), schimbările în stilul de viață și aderarea la un grup de sprijin pot ajuta persoanele cu îngrijorări cronice.

Cum puteți sprijini un prieten sau o persoană dragă care își face griji în exces?

Ascultarea fără a judeca, încurajându-i să se deschidă, ajutându-i să verifice realitatea gândurilor distorsionate, oferind o perspectivă, lăudând micile progrese, sprijinind obiceiurile sănătoase de viață, amintindu-le punctele forte și consolidând terapia sunt câteva modalități utile de a sprijini o persoană dragă care se luptă cu anxietatea sau îngrijorarea. Dar aveți grijă să nu permiteți comportamente de evitare sau căutarea excesivă de reasigurare.

Când ar trebui să solicitați ajutor de urgență pentru anxietate?

Mergeți la o cameră de urgență sau sunați la o linie telefonică de urgență în cazul în care anxietatea sau îngrijorarea devine severă și include gânduri de auto-vătămare, halucinații, panică extremă, ritm cardiac rapid, dureri în piept sau dificultăți de respirație. Acestea pot indica riscuri urgente pentru sănătatea mentală și fizică care necesită o intervenție imediată.

Care este cel mai bun mod de a opri gândurile anxioase?

Învățarea de a contracara gândurile de îngrijorare cu afirmații mai realiste și mai pozitive poate fi de ajutor. Dar, de multe ori, cea mai eficientă abordare este de a exersa doar lăsând gândurile să treacă prin minte fără a reacționa sau a încerca să le controlați. Acest lucru începe să vă reeducă creierul să nu rămână blocat în tipare de ruminație îngrijorată. Meditația regulată de conștientizare ajută la construirea acestei toleranțe față de incertitudine și îngrijorare.

Resurse folosite pentru a scrie acest articol

Asociația Americană de Psihologie. (2022). Stress in AmericaTM 2022. https://www.apa.org/news/press/releases/stress/2022/top-stressors

Czeisler, M. É. (2020). Sănătatea mintală, consumul de substanțe și ideile suicidare în timpul pandemiei COVID-19 - Statele Unite ale Americii, 24-30 iunie 2020. MMWR. Morbidity and Mortality Weekly Report, 69(32), 1049-1057. https://doi.org/10.15585/mmwr.mm6932a1. https://doi.org/10.15585/mmwr.mm6932a1

Gallup.(2021). Americanii numesc din nou COVID-19 principala problemă de sănătate din SUA. https://news.gallup.com/poll/358521/americans-again-name-covid-top-health-problem.aspx

Mental Health America.(2022). 2022 State of Mental Health in America. https://mhanational.org/issues/2022/mental-health-america-all-data

Miloyan, B., Bulley, A., Pachana, N. A.. (2021). Singurătatea și îmbătrânirea: Factorii sociali care influențează singurătatea. Australian Journal of Psychology, 73(2), 103-111 . https://doi.org/10.1080/00049530.2021.1883409.

Quitasol, C. N. (2022). Anxietatea financiară: Why It Happens and How to Cope According to Experts (De ce se întâmplă și cum să faci față conform experților). Healthline. https://www.healthline.com/health/financial-anxiety

Scott, E. (2021). Un nou sondaj dezvăluie ce îi îngrijorează cel mai mult pe canadieni în 2021. CTV News. https://www.ctvnews.ca/health/new-survey-reveals-what-canadians-worried-about-most-in-2021-1.5730866

Wan W. (2022). Pandemia și-a pus amprenta asupra sănătății mintale, în special pentru anumite grupuri. Washington Post . https://www.washingtonpost.com/health/2022/02/03/mental-health-pandemic-cdc/.

Witters, D, Liu, D. (2022). Îngrijorările legate de locurile de muncă ale americanilor angajați scad față de maximele din 2020. Gallup . https://news.gallup.com/poll/355073/employed-americans-job-worries-ease-2020-highs.aspx.

Organizația Mondială a Sănătății.(2022). Sănătatea mintală și COVID-19. https://www.euro.who.int/en/health-topics/health-emergencies/coronavirus-covid-19/publications-and-technical-guidance/noncommunicable-diseases/mental-health-and-covid-19