Ce sunt gândurile obsesive?

Published:

Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)?

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC ) este o tulburare de sănătate mintală caracterizată prin obsesii și compulsii care cauzează o suferință semnificativă și interferează cu funcționarea zilnică. TOC afectează aproximativ 1-3% din populație la un moment dat în viața lor.

Puteți adăuga o secțiune detaliată de întrebări frecvente

Obsesiile sunt gânduri, imagini sau impulsuri recurente și persistente, care sunt intruzive și care provoacă anxietate sau stres. Obsesiile comune includ:

  • Teama de contaminare sau de germeni
  • Teama de a se răni pe sine sau pe alții
  • Nevoia de ordine, simetrie sau perfecțiune
  • Preocupări religioase sau morale

Compulsiile sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care o persoană se simte obligată să le facă ca răspuns la o obsesie. Compulsiile comune includ:

  • Curățarea și spălarea excesivă a mâinilor
  • Verificarea repetată a încuietorilor, întrerupătoarelor, aparatelor
  • Ordonarea și aranjarea elementelor într-un anumit mod
  • Rugăciunea excesivă
  • Ritualuri mentale, cum ar fi numărarea sau repetarea unor fraze

Realizarea comportamentelor compulsive oferă o ușurare temporară a gândurilor obsesive, dar ciclul continuă. Tulburarea obsesiv-compulsivă devine semnificativă din punct de vedere clinic atunci când simptomele consumă mai mult de o oră pe zi și cauzează un stres sau o afectare semnificativă.

Ce sunt gândurile obsesive?

Gândurile obsesive se referă în mod specific la gândurile intruzive, nedorite sau la imaginile mentale care sunt caracteristice TOC. Acestea se mai numesc și gânduri intruzive.

Gândurile obsesive sunt idei sau impulsuri nedorite care apar în mod repetat în mintea unei persoane și care provoacă anxietate și suferință extremă. Individul încearcă adesea să le suprime sau să le ignore, dar nu reușește să le respingă.

Iată câteva exemple de gânduri obsesive comune:

  • Teama de a face rău celor dragi
  • Teama de a rosti obscenități sau insulte
  • Teama de a acționa în urma unor impulsuri violente sau oribile
  • Preocuparea excesivă pentru sacrilegiu sau blasfemie
  • Concentrarea excesivă asupra unei comenzi simetrice sau "exact cum trebuie"
  • Obsesii legate de contaminarea cu germeni sau fluide corporale
  • Gânduri sexuale tulburătoare despre străini, familie, copii
  • Imagini agresive de ucidere a altora sau a propriei persoane

Gândurile obsesive sunt un simptom central al TOC. Cu toate acestea, faptul că cineva are ocazional un gând intruziv nu înseamnă neapărat că suferă de TOC. Aproape toată lumea a experimentat la un moment dat gânduri nedorite, deranjante.

Gândurile obsesive devin parte a TOC atunci când sunt:

  • Frecvente - care apar cu regularitate pentru o perioadă îndelungată
  • Persistență - nu vor pleca și vor continua să revină
  • Necontrolabile - persoana nu poate opri gândurile la voință
  • Tulburătoare - invocă sentimente de anxietate, dezgust, frică sau panică
  • Disruptive - întrerup activitățile și funcționarea normală
  • Ego-distonice - sunt inconsecvente cu valorile persoanei și cu sentimentul de sine al acesteia

De ce au oamenii gânduri obsesive?

Cercetătorii continuă să investigheze cauzele care stau la baza gândurilor obsesive și a TOC. Factorii care contribuie probabil includ:

Biologie: TOC are o componentă genetică. Faptul de a avea o rudă apropiată cu TOC crește riscul. Diferențele în anumiți neurotransmițători și hormoni pot juca un rol.

Factori de mediu: Traumele și abuzurile din copilărie sunt asociate cu un risc crescut de apariție a TOC. Unele infecții sunt legate de tulburările neuropsihiatrice autoimune pediatrice și de simptomele TOC mai târziu în viață.

Fuziunea gândire-acțiune: Această prejudecată cognitivă înseamnă că o persoană crede în mod fals că un gând crește probabilitatea de a efectua o acțiune. De exemplu, gândul "Ce se întâmplă dacă îmi rănesc copilul?" îi face să creadă că este mai probabil să facă acest lucru.

Responsabilitate umflată: Persoanele cu TOC își supraestimează adesea capacitatea de a preveni răul sau responsabilitatea de a face acest lucru. Acest lucru alimentează anxietatea că ar putea rezulta consecințe teribile din gândurile lor.

Intoleranța față de incertitudine: Persoanele cu TOC au dificultăți în a face față incertitudinilor și posibilităților din viața de zi cu zi. Ei tânjesc după certitudine și încearcă să prevină toate amenințările percepute prin compulsii.

Distorsiuni cognitive: TOC este asociat cu distorsiuni cognitive, cum ar fi supraimportanța gândurilor, nevoia de a controla gândurile și fuziunea gând-acțiune. Acestea denaturează realitatea și exacerbează simptomele.

Exemple de gânduri obsesive comune

Gândurile obsesive variază foarte mult, dar adesea se încadrează în categorii precum:

1. Teama de contaminare

Preocupări excesive legate de contactul cu germeni, fluide corporale, substanțe chimice, toxine din mediul înconjurător etc. Obsesiile comune includ teama de:

  • Murdărie, praf sau murdărie
  • Fluide corporale precum sânge, spermă, urină, fecale
  • Picături respiratorii de la tuse sau strănut
  • Salivă, transpirație, lacrimi
  • Produse de curățare sau substanțe chimice de uz casnic
  • Săpun sau apă care este "prea murdară" pentru a curăța în mod corespunzător
  • Alimente sau ustensile care au fost "contaminate"
  • Atingerea gunoaielor sau a altor lucruri în locuri publice

2. Obsesia de a face rău

Temeri persistente de a nu-și face rău sau de a face rău altora. Printre exemplele comune se numără:

  • Înjunghierea sau otrăvirea celor dragi
  • Strangularea sau înecarea propriului copil
  • Accidentarea intenționată a mașinii
  • Sărituri în fața unui tren
  • Cauzarea de daune prin răspândirea de boli sau contaminare
  • Otrăvirea accidentală a invitaților la cină
  • Cauzarea de incendii sau alte accidente

3. Obsesii sexuale

Gânduri sau imagini sexuale intruzive care sunt deranjante, dar care nu corespund caracterului persoanei. Obsesiile sexuale comune includ:

  • Gânduri de molestare a copiilor
  • Temerile de a fi atras de persoane de același sex
  • Imagini agresive sau deranjante în timpul sexului
  • Impulsuri de a atinge necunoscuții în mod necorespunzător
  • Gânduri sau imagini tabu în timpul rugăciunii sau al închinării
  • Gânduri intruzive de acte interzise, cum ar fi incestul

4. Obsesii religioase

Preocupări excesive cu privire la moralitate, blasfemie, sacrilegiu sau jignirea lui Dumnezeu. Obsesiile religioase comune includ:

  • Teama de a păcătui fără să știe
  • Mărturisirea excesivă sau cererea de iertare
  • Gânduri agresive sau sexuale în timpul rugăciunii
  • Teama de a spune lucruri blasfemiatoare în timpul închinării
  • Preocuparea excesivă pentru actele corecte vs. cele greșite

5. Nevoia de simetrie sau de exactitate

Obsesii legate de echilibru, ordine și precizie. Simptomele comune includ:

  • Aranjarea elementelor astfel încât să fie perfect aliniate sau simetrice
  • Ritualuri mentale de numărare a pașilor sau de repetare a acțiunilor de un anumit număr de ori
  • Fixarea pe numere "norocoase" vs. "ghinioniste"
  • Temeri legate de exprimarea exactă a cuvintelor sau declarațiilor
  • întocmirea excesivă de liste, luarea de notițe sau verificarea pentru a preveni greșelile

6. Sunete, cuvinte sau muzică intruzivă

Intruziuni auditive repetitive, cum ar fi:

  • Auzirea repetată a unor versuri violente sau deranjante
  • Repetarea mentală a sunetelor sau a cuvintelor
  • Teama de a striga obscenități sau insulte la alții
  • Auzirea acelorași cântece sau fraze în cap
  • Nevoia de a continua să repete cuvinte sau rugăciuni în minte

Când sunt gândurile obsesive problematice?

Majoritatea oamenilor au din când în când gânduri și imagini mentale ciudate. Cu toate acestea, în cazul persoanelor cu TOC, gândurile obsesive sunt excesive, perturbatoare, extrem de supărătoare și par imposibil de ignorat sau de controlat.

Gândurile obsesive pot reprezenta o problemă dacă:

  • Cauzează anxietate, teamă sau disconfort semnificativ
  • Întrerupeți concentrarea la locul de muncă sau la școală
  • Întrerupeți somnul
  • Interferați cu relațiile sau viața socială
  • Conduc la evitarea anumitor locuri, persoane sau activități
  • Cauzează compulsii care durează peste o oră pe zi
  • Sunt foarte respingătoare, inacceptabile sau angoasante

Gândurile obsesive în sine nu sunt periculoase, dar anxietatea rezultată conduce adesea la compulsii și comportamente de evitare. Tratamentul de către un specialist în TOC poate ajuta la gestionarea simptomelor.

Ce ar trebui să faci în legătură cu gândurile obsesive?

Să trăiești cu gânduri obsesive și TOC este o provocare, dar mai multe strategii te pot ajuta:

Obțineți un diagnostic precis. Consultați un medic sau un specialist în sănătate mintală pentru a discuta despre simptomele dumneavoastră. TOC este adesea diagnosticat greșit la început. Diagnosticul corect duce la un tratament eficient.

Învățați să identificați tiparele de gândire OCD. TOC are anumite distorsiuni ale gândirii, cum ar fi responsabilitatea umflată, fuziunea gândurilor cu acțiunea, supraimportanța gândurilor, nevoia de certitudine și perfecționismul. Recunoașterea acestor tipare ajută la direcționarea tratamentului.

Începeți terapia cognitiv-comportamentală (CBT). CBT este tratamentul standard de aur pentru TOC. Cu ajutorul expunerii și prevenirii răspunsului (ERP), pacienții se confruntă cu gândurile și situațiile temute până când anxietatea scade.

Întrebați despre medicamente. SSRI, cum ar fi Prozac, Luvox, Paxil și Zoloft, pot ajuta la ameliorarea simptomelor TOC la unele persoane. Anafranil și antipsihoticele sunt, de asemenea, prescrise uneori.

Alăturați-vă unui grup de sprijin. Conectarea cu alte persoane care se confruntă cu provocări similare oferă o perspectivă. Grupuri precum IOCDF, ADAA și NAMI oferă resurse și ajutor.

Faceți schimbări în stilul de viață. Reducerea stresului prin dietă, exerciții fizice, somn, legături sociale, timp petrecut în natură și practici de conștientizare ajută la îmbunătățirea gestionării TOC.

Evitați căutarea de reasigurări și compulsiile. Reasigurarea din partea altora și efectuarea de ritualuri ca răspuns la obsesii oferă doar o ușurare temporară. Combaterea compulsiilor este esențială.

Țineți evidența severității simptomelor. Monitorizarea simptomelor TOC și a factorilor declanșatori ajută la identificarea progresului tratamentului. Aplicațiile pentru smartphone pot ajuta la urmărirea gândurilor obsesive și a compulsiilor.

Când să solicitați asistență medicală de urgență

Majoritatea gândurilor obsesive nu sunt periculoase. Cu toate acestea, o criză de sănătate mintală justifică îngrijire imediată dacă cineva:

  • Se află în pericol iminent de sinucidere sau de autoagresiune
  • A făcut rău altora sau riscă să o facă din cauza obsesiilor violente
  • Prezintă semne de psihoză, cum ar fi halucinații sau detașare de realitate
  • Nu poate să aibă grijă de sine în mod adecvat din cauza simptomelor grave de TOC

Semnele de avertizare în caz de urgență necesită intervenție pentru a asigura siguranța și a preveni daunele de durată.

Concluzie: Chei pentru gestionarea gândurilor obsesive

Gândurile obsesive și intruzive sunt esențiale pentru TOC. Deși adesea deranjante, gândurile în sine nu sunt periculoase. Anxietatea provocată de obsesii conduce la comportamente compulsive care perturbă funcționarea. Un tratament eficient implică:

  • Diagnosticare precisă și terapie cognitiv-comportamentală
  • Învățarea de a identifica tiparele de gândire OCD
  • Dezvoltarea abilităților de a rezista la compulsii prin terapia de expunere
  • Utilizarea medicamentelor ca tratament adjuvant, dacă sunt prescrise
  • Efectuarea de ajustări sănătoase ale stilului de viață pentru a reduce stresul
  • Înscrierea în grupuri de sprijin pentru a combate izolarea și deznădejdea

Cu ajutorul unui profesionist și practicarea cu sârguință a unor strategii sănătoase de adaptare, ciclul de gânduri obsesive și anxietate poate fi depășit. Eliberarea de gândurile angoasante este posibilă.

Întrebări frecvente despre gândurile obsesive

Care sunt câteva exemple de gânduri obsesive obișnuite?

Unele dintre cele mai frecvente gânduri obsesive pe care le au persoanele cu TOC includ:

  • Obsesii de contaminare - temeri excesive cu privire la germeni, substanțe chimice sau fluide corporale
  • Obsesii de vătămare - gânduri persistente cu privire la vătămarea propriei persoane sau a familiei.
  • Obsesii sexuale - gânduri sau imagini sexuale intruzive și deranjante
  • Obsesii religioase - preocupare excesivă pentru sacrilegiu, blasfemie sau păcat
  • Nevoia de simetrie/ordonare - obsesii legate de echilibru, precizie, exactitate
  • Obsesii cu sunete, cuvinte sau muzică intruzivă

Gândurile obsesive înseamnă că am TOC?

Nu neapărat. Mulți oameni au ocazional gânduri intruzive care sunt deranjante, dar care nu înseamnă neapărat că au TOC. În cazul în care gândurile se întâmplă frecvent pe o perioadă îndelungată, se simt incontrolabile și cauzează un stres semnificativ și o interferență în viață, poate fi un semn de TOC. Consultarea unui profesionist în domeniul sănătății mintale poate ajuta la determinarea prezenței TOC.

Cum pot face ca gândurile obsesive să înceteze?

Încercarea de a forța gândurile obsesive să înceteze este de obicei ineficientă. Cu cât cineva încearcă mai mult să suprime gândurile, cu atât acestea devin mai puternice. Terapia cognitiv-comportamentală cu expunere și prevenire a răspunsului ajută la reducerea suferinței. În loc să facă gândurile să dispară complet, tratamentul se concentrează pe acceptarea existenței gândurilor, învățând în același timp să nu răspundă cu compulsii.

Gândurile obsesive din TOC pot duce la sinucidere sau violență?

Gândurile obsesive în sine nu duc de obicei la sinucidere sau violență la persoanele cu TOC. TOC se caracterizează prin gânduri ego-distonice, ceea ce înseamnă că acestea sunt respingătoare pentru persoană. Cu toate acestea, anxietatea cronică și suferința cauzată de gândurile obsesive pot crește riscul de sinucidere la unele persoane dacă devin copleșitoare. Obsesiile violente rareori se manifestă prin violență reală. Dar foarte rar, în cazurile severe cu trăsături psihotice, ar putea avea loc vătămarea propriei persoane sau a altora, necesitând o evaluare de urgență.

Gândurile obsesive înseamnă că îmi doresc în secret să le pun în practică?

Nu. Gândurile obsesive sunt extrem de intruzive și se simt complet străine de adevăratul caracter al persoanei. Doar pentru că cineva are un gând violent sau deranjant nu înseamnă că dorește în secret să îl pună în aplicare. De fapt, ele sunt atât de tulburătoare pentru că contrazic valorile persoanei. Este o concepție greșită frecventă că gândurile intruzive reprezintă adevărate dorințe. Ele nu sunt așa.

Nu mă pot opri din ritualurile mentale ca răspuns la obsesii. Ce ar trebui să fac?

Nevoia de a efectua ritualuri mentale și fizice este puternică. Dar compulsiile oferă doar o ușurare temporară, perpetuând în același timp obsesiile. Cu sprijinul unui terapeut cognitiv-comportamental, puteți învăța să stați cu anxietatea declanșată de gânduri fără a reacționa. Aceasta se numește expunere și prevenirea răspunsului. Începând cu o măsură mică și înfruntând temerile treptat, aceasta devine mai tolerabilă. În timp, rezistența la ritualuri devine mai ușoară.

Cum le explic gândurile intruzive celor dragi?

Mulți oameni au concepții greșite despre gândurile obsesive, așa că educația poate fi de ajutor. Explicați că gândurile intruzive nu reprezintă adevăratele dumneavoastră dorințe, interese sau intenții. Împărtășiți resurse despre TOC pentru ca ei să înțeleagă că este un simptom comun. Spuneți-le că nu doriți să vă reasigure sau să participe la ritualuri. Sprijinul lor pentru progresul tratamentului dumneavoastră este foarte util.

Ar trebui să mărturisesc sau să-mi cer scuze pentru gândurile obsesive violente?

Nu. Mărturisirea gândurilor observatoare sau scuzele pentru conținutul lor tind să înrăutățească TOC-ul prin căutarea de reasigurări. Acceptați faptul că gândurile nu reprezintă cine sunteți. Trebuie să se reziste impulsurilor false de a mărturisi. Cu toate acestea, dacă gândurile se transformă în iluzii psihotice, atunci este necesară o evaluare.

Este normal ca TOC-ul să aibă un flux și un reflux în timp?

TOC se caracterizează prin simptome care cresc și scad. În timpul perioadelor de stres scăzut, simptomele pot fi mai ușor de gestionat. Dar este obișnuit ca acestea să se acutizeze în perioadele de stres ridicat. Nu vă descurajați din cauza vârfurilor de obsesii și compulsii. Mențineți cursul tratamentului și aveți încredere că munca dvs. grea va da roade pe termen lung.

Resurse folosite pentru a scrie acest articol

Asociația Americană de Psihiatrie. (2013). Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (ed. a 5-a). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596

Asociația Americană pentru Anxietate și Depresie. (2018). Fapte și statistici. https://adaa.org/about-adaa/press-room/facts-statistics

Brennan, K. A. E. E. (2020). Tulburarea obsesiv-compulsivă: The Ultimate Teen Guide. Rowman & Littlefield.

Hirschtritt, M. E., Bloch, M. H., & Mathews, C. A. (2017). Tulburarea obsesiv-compulsivă: Advances in Diagnosis and Treatment (Progrese în diagnostic și tratament). JAMA, 317(13), 1358-1367 . https://doi.org/10.1001/jama.2017.2200.

Fundația Internațională pentru TOC. (n.red.). Ce este TOC. https://iocdf.org/about-ocd/

Millet, B., Kochman, F., Gallarda, T., Krebs, M. O., Demonfaucon, F., Barrot, I., Bourgin, J., Masure, M. C., Hantouche, E. G., & Lancrenon, S. (2004). Caracteristici fenomenologice și comorbide asociate în tulburarea obsesiv-compulsivă: Influența vârstei de debut. Journal of Affective Disorders, 79(1-3), 241-246. https://doi.org/10.1016/s0165-0327(02)00351-9

Simpson, H. B., Foa, E. B., Liebowitz, M. R., Huppert, J. D., Cahill, S., Maher, M. J., McLean, C. P., Bender, J., Jr, Marcus, S. M., Williams, M. T., Weaver, J., Vermes, D., Van Meter, P. E., Rodriguez, C. I., Powers, M., Pinto, A., Imms, P., Hahn, C. G., & Campeas, R. (2013). Terapia cognitiv-comportamentală vs Risperidona pentru creșterea inhibitorilor recaptării serotoninei în tulburarea obsesiv-compulsivă: A Randomized Clinical Trial (Un studiu clinic randomizat). JAMA Psychiatry, 70(11), 1190-1199 . https://doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2013.1932.

Wu, M.S., McGuire, J.F., Horng, B., Storch, E.A. (2016). Terapia cognitiv-comportamentală pentru tulburarea obsesiv-compulsivă: O revizuire a problemelor contemporane. Psychiatry Research, 239, 337-343. https://doi.org/10.1016/j.psychres.2016.03.008

Sign up to our newsletter and enjoy 10% off one order

Căutare produs