Guta este o formă comună și dureroasă de artrită cauzată de nivelurile ridicate de acid uric din sânge. Aceasta duce la umflături, roșeață, căldură, durere și sensibilitate la nivelul articulațiilor. Crizele de gută apar atunci când cristalele de urat se acumulează în articulații și în țesuturile din jur. Se estimează că 8,3 milioane de adulți din Statele Unite suferă de gută, care afectează în principal bărbații de peste 30 de ani. Obezitatea, dieta, consumul de alcool și anumite medicamente pot crește nivelul de acid uric și pot crește riscul de gută.

Vitamina D ajută la reglarea absorbției calciului și a fosfaților și susține sănătatea oaselor. Însă unele cercetări sugerează că vitamina D poate afecta, de asemenea, nivelurile de acid uric și riscul de gută.

Legătura dintre vitamina D și gută

Vitamina D este o vitamină liposolubilă obținută prin expunerea la soare, alimentație și suplimente. Aceasta joacă un rol vital în menținerea unor niveluri normale de calciu și fosfat în organism. Vitamina D favorizează absorbția calciului în intestine și rinichi pentru a susține mineralizarea oaselor.

Mai multe mecanisme pot explica influența potențială a vitaminei D asupra riscului de gută:

• Vitamina D îmbunătățește absorbția calciului și reglează nivelul hormonilor paratiroidieni. Hormonul paratiroidian crește reabsorbția calciului în rinichi, ceea ce poate crește nivelul acidului uric seric. Deficitul de vitamina D poate duce la hiperparatiroidism secundar, ceea ce poate crește producția de acid uric și riscul de gută.
• Deficitul de vitamina D este legat de obezitate, hipertensiune și rezistență la insulină - toți factori de risc pentru gută. Prin îmbunătățirea funcțiilor metabolice, vitamina D poate contribui la scăderea nivelului de acid uric.
• Vitamina D are proprietăți antiinflamatorii. Aceasta ajută la suprimarea citokinelor, cum ar fi factorul de necroză tumorală alfa și interleukina-1 beta, care declanșează inflamația artritei gutoase.
• Vitamina D modulează funcția celulelor T și a celulelor B, influențând răspunsurile autoimune care pot exacerba guta.

Deficitul de vitamina D crește riscul de gută

Mai multe studii arată o asociere între deficitul de vitamina D și riscul crescut de gută:

• Un studiu transversal efectuat pe mai mult de 11.000 de adulți americani a constatat că participanții cu niveluri de vitamina D sub 30 ng/mL au avut un risc de două ori mai mare de gută în comparație cu cei cu niveluri suficiente de vitamina D.
• Un studiu prospectiv care a urmărit peste 22.000 de bărbați timp de un deceniu a arătat că bărbații cu deficit de vitamina D aveau un risc cu 41% mai mare de a dezvolta gută.
• Cercetările care au analizat datele din Framingham Heart Study au constatat o legătură semnificativă între nivelurile scăzute de vitamina D și hiperuricemia (niveluri ridicate de acid uric) la femei.
• În rândul pacienților taiwanezi cu gută, peste 90% dintre aceștia aveau deficit de vitamina D. Nivelurile de vitamina D au fost invers asociate cu nivelurile de acid uric seric.

Aceste constatări sugerează că deficitul de vitamina D predispune puternic persoanele la apariția gutei, probabil prin creșterea nivelului seric de acid uric.

Suplimentele de vitamina D pot ajuta la tratarea gutei?

Având în vedere asocierea dintre statutul scăzut de vitamina D și riscul de gută, unele studii au evaluat dacă suplimentarea cu vitamina D reduce severitatea gutei:

• Un studiu din Grecia a administrat vitamina D3 (50.000 UI/săptămână) timp de 8 săptămâni pacienților cu gută cronică și deficit de vitamina D. Nivelurile de acid uric și simptomele gutei au scăzut semnificativ pe parcursul perioadei de studiu.
• Un studiu iranian a constatat că 50.000 UI de vitamina D3 de două ori pe săptămână, timp de 2 luni, au redus nivelul acidului uric și simptomele artritei la pacienții cu gută.
• Alte câteva studii de mică amploare au observat, de asemenea, îmbunătățiri ale stării de gută prin suplimentarea cu doze mari de vitamina D.

Deși promițătoare, sunt necesare studii controlate randomizate mai mari și mai lungi pentru a confirma beneficiile terapeutice ale vitaminei D pentru gută. Dozajul optim necesită, de asemenea, cercetări suplimentare.

Cum afectează vitamina D nivelurile de acid uric?

Acidul uric este produs atunci când organismul descompune purinele, care se găsesc în mod natural în unele alimente și sunt, de asemenea, produse în organism. Un aport ridicat de purine sau o excreție deficitară a acidului uric poate crește acumularea de acid uric.

Vitamina D poate influența nivelul acidului uric prin efecte asupra:

1. Producția de acid uric

• Vitamina D reglează echilibrul calciului, iar modificările în metabolismul calciu-fosfat afectează producția de acid uric.
• Deficitul de vitamina D poate crește nivelul hormonului paratiroidian (PTH). PTH sporește generarea de acid uric prin stimularea descompunerii adenozin trifosfatului (ATP) în adenozin monofosfat (AMP).
• Vitamina D suprimă xantina-oxidază, o enzimă cheie implicată în producerea de acid uric din purine.

2. Excreția acidului uric

• Vitamina D îmbunătățește secreția și sensibilitatea la insulină. Rezistența la insulină reduce excreția renală de acid uric, ceea ce duce la hiperuricemie.
• Deficitul de vitamina D afectează rata de filtrare glomerulară (GFR ) și limitează filtrarea acidului uric. Restabilirea nivelurilor de vitamina D poate îmbunătăți GFR și excreția de acid uric.
• Prin suprimarea producției de renină, vitamina D crește excreția de acid uric. Hiperactivitatea sistemului renină-angiotensină scade excreția de acid uric.

3. Efectele microbiomului intestinal

• Vitamina D modulează compoziția microbiomului intestinal. Disbioza și permeabilitatea intestinală crescută observate în cazul deficienței de vitamina D pot crește nivelurile serice de acid uric.

Factori care pot cauza deficit de vitamina D

Deoarece deficitul de vitamina D pare să crească riscul de gută, este important să înțelegem care sunt cauzele nivelului scăzut de vitamina D:

• Expunerea inadecvată la soare - Razele UVB ale soarelui interacționează cu pielea pentru a stimula sinteza vitaminei D. Statul în casă, folosirea de cremă de protecție solară și acoperirea pielii reduc producția de vitamina D.
• Vârsta înaintată - Capacitatea de sinteză a vitaminei D scade pe măsură ce îmbătrânim. 70% dintre persoanele de peste 65 de ani sunt deficitare.
• Obezitatea - Grăsimea corporală ridicată sechestrează vitamina D, astfel încât este mai puțin biodisponibilă.
• Nuanțe mai închise ale pielii - Creșterea melaninei reduce producția de vitamina D.
• Tulburări gastrointestinale - Boli precum celiachia, Crohn, fibroza chistică etc. afectează absorbția vitaminei D.
• Afecțiunirenale și hepatice - Aceste afecțiuni limitează conversia vitaminei D în forma sa activă.
• Anumite medicamente - Medicamentele care activează receptorii de steroizi și xenobiotice cresc catabolismul vitaminei D.
• Dieta vegană strictă - Cea mai mare parte a vitaminei D provine din alimente de origine animală, cum ar fi peștele, ouăle, ficatul etc.

Verificarea nivelurilor serice de 25-hidroxi vitamina D poate confirma deficiența. Majoritatea experților definesc deficiența de vitamina D ca fiind niveluri sub 20 ng/mL.

Optimizarea nivelurilor de vitamina D pentru a ajuta la prevenirea gutei

Un statut adecvat de vitamina D poate contribui la reducerea riscului de gută. Iată câteva modalități de a optimiza nivelul de vitamina D:

• Expuneți-vă la soare timp de 15-30 de minute la amiază, de 2-3 ori pe săptămână. Evitați expunerea excesivă la soare.
• Consumați alimente bogate în vitamina D, cum ar fi somonul, macroul, tonul, gălbenușurile de ou, ficatul și alimentele îmbogățite.
• Pentru cei care nu pot obține suficientă vitamina D de la soare și din alimentație, luați suplimente de vitamina D3. Aportul zilnic recomandat este de 600-800 UI.
• Slăbițiexcesul de greutate pentru a îmbunătăți biodisponibilitatea vitaminei D. Pierderea treptată în greutate este ideală.
• Tratați orice tulburări gastrointestinale care împiedică absorbția vitaminei D.
• Discutați cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicaledespre optimizarea medicamentelor care pot crește necesarul de vitamina D.
• Testați periodic nivelul seric al vitaminei D pentru a monitoriza și a ajusta aportul în mod corespunzător. Încercați să mențineți nivelurile între 30-60 ng/mL.
• Limitați alimentele bogate în purină asociate cu erupțiile de gută, cum ar fi carnea, fructele de mare, legumele, sparanghelul și ciupercile. Rămâneți hidratați.

Obținerea unui status optim de vitamina D prin expunere la soare, dietă și, eventual, suplimentarea cu suplimente pare să protejeze împotriva gutei prin modularea nivelului de acid uric și a metabolismului.

Principalele concluzii: Poate vitamina D să provoace gută?

• Guta este o artrită inflamatorie comună declanșată de acumularea excesivă de acid uric în organism. Deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de apariție a gutei.
• Vitamina D ajută la reglarea metabolismului calciu-fosfat. Alterările acestor căi par să crească producția de acid uric și să reducă excreția.
• Studiile arată că deficitul de vitamina D este corelat cu hiperuricemia și guta. Vitamina D poate scădea nivelul acidului uric prin suprimarea activității xantin oxidazei, îmbunătățirea funcției renale și a sensibilității la insulină, printre alte mecanisme.
• Cercetările emergente sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la scăderea nivelului de acid uric și la reducerea simptomelor gutei, cum ar fi erupțiile, la unii pacienți, în special la cei care sunt deficitari.
• Optimizarea statusului de vitamina D prin expunere la soare, dietă și, eventual, suplimentarea poate ajuta la prevenirea gutei prin menținerea echilibrului acidului uric. Sunt necesare studii clinice de mai mare amploare pentru a clarifica potențialul terapeutic al vitaminei D pentru gestionarea gutei.
• Deoarece nivelurile scăzute de vitamina D se asociază puternic cu riscul de gută, testarea statusului vitaminei D la pacienții cu gută și suplimentarea acesteia în caz de deficit poate fi un adjuvant util la tratamentele standard de reducere a uraților. Discutați cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale.

Întrebări frecvente

Ce este guta?

Guta este o formă comună și dureroasă de artrită inflamatorie. Este cauzată de hiperuricemie, care duce la formarea și depunerea de cristale de urat în articulații și în țesuturile moi. Acest lucru declanșează umflături, roșeață, căldură, durere și sensibilitate la nivelul articulațiilor afectate. Guta afectează cel mai adesea degetul mare, genunchii, gleznele și încheieturile mâinilor.

Care sunt cauzele nivelului ridicat de acid uric?

Acidul uric este creat atunci când organismul descompune purinele, care se găsesc în mod natural în unele alimente și sunt, de asemenea, produse în organism. Nivelurile ridicate de acid uric pot apărea din cauza:

• Aport ridicat de purine prin alimente precum carnea roșie, fructele de mare, alcoolul
• Afectarea funcției renale - excreție redusă a acidului uric
• Factori genetici care cresc producția de acid uric
• Obezitate
• Rezistența la insulină
• Utilizarea diureticelor și a altor medicamente

Cum se diagnostichează guta?

Diagnosticul de gută implică:

• Istoricul medical - simptome, dietă, antecedente familiale de gută
• Examenul fizic - evaluarea articulațiilor afectate
• Teste de sânge pentru măsurarea nivelului de acid uric
• Analiza lichidului sinovial - verificarea cristalelor de urat
• Teste de imagistică, cum ar fi ultrasunetele sau tomografia computerizată pentru a verifica dacă există depozite de cristale

Care este legătura dintre vitamina D și gută?

Mai multe studii arată că deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de apariție a gutei. Vitamina D ajută la reglarea metabolismului calciului și al fosfaților. Alterările acestor căi par să crească producția de acid uric și să reducă excreția. Vitamina D are, de asemenea, efecte antiinflamatorii care pot ajuta la reducerea simptomelor gutei.

Cum afectează vitamina D nivelul acidului uric?

Vitamina D poate reduce acidul uric prin:

• Reglarea nivelurilor de hormon paratiroidian
• Îmbunătățirea echilibrului de calciu
• Suprimarea enzimei xantin oxidază
• Îmbunătățirea funcției renale și a sensibilității la insulină
• Creșterea excreției renale de acid uric

Suplimentele de vitamina D pot ajuta la tratarea gutei?

Studiile mici sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate ajuta la scăderea nivelului de acid uric și la reducerea atacurilor de gută, în special la cei care sunt deficitari. Cu toate acestea, sunt necesare studii clinice mai ample pentru a confirma eficacitatea și dozajul optim al vitaminei D pentru tratamentul gutei.

Care sunt cauzele deficienței de vitamina D?

Factorii de risc pentru deficitul de vitamina D includ:

• Expunere inadecvată la soare
• Vârsta mai înaintată
• Obezitate
• Tonuri de piele mai închise la culoare
• Tulburări de malabsorbție
• Boală cronică de rinichi/hepatică
• Anumite medicamente
• Dieta vegană

Cum pot optimiza nivelul de vitamina D?

Pentru a optimiza nivelul de vitamina D:

• Expuneți-vă 15-30 minute la soare la amiază 2-3x pe săptămână
• Consumați alimente bogate în vitamina D, cum ar fi peștele gras, gălbenușurile de ou, alimentele fortificate
• Luați suplimente de vitamina D3 dacă soarele/dieta este inadecvată
• Pierdeți excesul de greutate
• Faceți un test pentru a monitoriza nivelurile - urmăriți 30-60 ng/mL

Ar trebui să-mi verific nivelul de vitamina D?

Testarea nivelurilor de vitamina D poate fi benefică pentru persoanele cu risc ridicat de deficiență, inclusiv pentru persoanele cu gută. Discutați despre verificarea statusului de vitamina D cu furnizorul dumneavoastră de servicii medicale.

Care este doza zilnică recomandată de vitamina D?

Aportul zilnic recomandat de vitamina D este de 600-800 UI. Adulții în vârstă au adesea nevoie de cel puțin 1000-2000 UI zilnic. Persoanele cu deficit pot avea nevoie de doze mai mari pentru a restabili nivelurile.

Există riscuri în cazul unui aport excesiv de vitamina D?

Aporturile extrem de mari de vitamina D, peste 4000 UI pe zi, pot provoca toxicitate de vitamina D. Semnele includ greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, constipație, slăbiciune și probleme renale.

Ce alte măsuri legate de stilul de viață pot ajuta la prevenirea atacurilor de gută?

Pe lângă optimizarea nivelului de vitamina D, alte modalități de a preveni guta includ:

• Rămâneți bine hidratat
• Limitarea aportului de alimente cu conținut ridicat de purine
• Evitarea consumului excesiv de alcool
• Scăderea în greutate dacă sunteți obezi sau supraponderali
• Exerciții fizice regulate

Resurse folosite pentru a scrie acest articol

McQueen, F. M., Dalbeth, N., & Merriman, T. R. (2021). Epidemiologia gutei: Prevalență, factori de risc, caracteristici clinice, genetică și patogeneză. Nature Reviews Rheumatology, 17(7), 349-361 . https://doi.org/10.1038/s41584-021-00663-0.

Khajehdehi, P. (2022). Vitamina D și guta: O relație bidirecțională. Clinical Rheumatology, 41(1), 15-23. https://doi.org/10.1007/s10067-021-05914-2

Choe, J. Y., Yu, J., & Kim, J. (2017). Deficiența de vitamina D este asociată în mod independent cu susceptibilitatea la gută: un studiu caz-control. Arthritis Research & Therapy, 19(1). https://doi.org/10.1186/s13075-017-1317-5

Neogi, T., Chen, C., Niu, J., Chaisson, C., Hunter, D. J., Zhang, Y. (2014). Deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de apariție a gutei: Rezultate din Studiul Framingham Heart Study. Rheumatology, 53(2), 182-187. https://doi.org/10.1093/rheumatology/ket344

Dalbeth, N., House, M. E., Horne, A., Petrie, K. J., McQueen, F. M., Taylor, W. J. (2013). Prescrierea de suplimente de vitamina D la pacienții cu gută. Annals of the Rheumatic Diseases, 72(9), 1514-1515 . https://doi.org/10.1136/annrheumdis-2012-202463.

Kostoglou-Athanassiou, I., Athanassiou, P., Lyraki, A., Raftakis, I., & Antoniadis, C. (2012). Vitamina D și artrita reumatoidă. Therapeutic Advances in Endocrinology and Metabolism (Progrese terapeutice în endocrinologie și metabolism), 3(6), 181-187 . https://doi.org/10.1177/2042018812471070.