Narcolepsia: simptome, cauze și tratament

Narcolepsia perturbă în mod semnificativ viața de zi cu zi - creează dificultăți la locul de muncă și o presiune enormă asupra persoanei afectate, a prietenilor și familiei. Continuă să citești pentru a afla exact ce este narcolepsia și cum se tratează această tulburare cronică de somn.

Ce este narcolepsia?

Deși rară, narcolepsia^[1], este o afecțiune neurologică cronică. Aceasta îi face pe oameni să adoarmă sau să se simtă obosiți în mod necontrolat. Incapacitatea creierului de a-și controla ciclul somn-veghe face ca acesta să intre în faza REM în mod repetat, fără niciun avertisment. Drept urmare, calitatea vieții unei persoane este grav afectată, împiedicând-o adesea să lucreze, să participe la evenimente sociale sau chiar să conducă.

În mod normal, majoritatea cazurilor de narcolepsie se manifestă în timpul adolescenței, atacurile de somnolență fiind împărțite în două grupe; narcolepsie de tip 1 și narcolepsie de tip 2. De obicei, prima este însoțită de o pierdere a controlului muscular (cataplexie), lucru care nu este întâlnit în cazul celeilalte grupe. Un alt lucru neobișnuit în cazul narcolepsiei îl reprezintă factorul potențial declanșator al episoadelor de somnolență - emoția. Emoțiile intense, cum ar fi râsul, fericirea, furia sau frustrarea, toate pot provoca și exacerba simptomele.

Diagnosticarea narcolepsiei

În cazurile severe, narcolepsia este ușor de identificat, dar prezintă simptome întâlnite și în cazul altor tulburări neurologice. Din acest motiv, medicii pot efectua teste sau examinări suplimentare. De fapt, unul dintre singurele simptome specifice narcolepsiei este cataplexia, pierderea involuntară a forței și tonusului muscular.

Două teste utilizate frecvent includ polisomnografia (PSG) și testul de latență multiplă a somnului (MSLT). O PSG sau un studiu al somnului monitorizează activitatea creierului, a mușchilor și a ochilor în timpul somnului, în timp ce un test MSLT verifică dacă persoana afectată intră în somnul REM și cât de des.

Din păcate, nu există un tratament pentru narcolepsie, în principal pentru că medicii și doctorii încă nu sunt siguri ce anume cauzează această afecțiune. Totuși, anumite schimbări ale stilului de viață și medicamentele pot ajuta la ameliorarea simptomelor - mai multe despre acestea puteți citi mai jos.

Simptomele narcolepsiei

Cele mai comune simptome ale narcolepsiei sunt somnolența și adormirea bruscă, dar afecțiunea poate afecta indivizii și în alte moduri:

• Cataplexia: O pierdere bruscă a forței și tonusului muscular. Aceasta apare, de obicei, în cazul unui atac de somn și poate afecta mușchii din tot corpul, inclusiv fața.

• Paralizia în somn: Descrisă drept o incapacitate temporară de a te mișca sau de a vorbi, în timp ce ești conștient/ă de ceea ce se întâmplă în jur, paralizia în somn poate fi un simptom foarte deranjant al narcolepsiei. Este frecvent resimțită exact înainte de a adormi, sau înainte de trezire, episoadele durând de obicei de la câteva secunde la câteva minute.

• Insomnia: Poate părea ciudat să enumerăm insomnia ca simptom al narcolepsiei, dar este important să subliniem că această afecțiune nu se referă doar la a adormi în mod necontrolat. Narcolepsia este o perturbare fundamentală a ciclului somn-veghe al organismului, ceea ce pentru unii oameni înseamnă dificultatea de a adormi noaptea.

• Halucinațiile hipnagogice: Asemănătoare cu paralizia în somn, halucinațiile cauzate de narcolepsie apar de obicei în timp ce adormi sau te trezești. Iluziile par adesea reale și tulburătoare.

• Comportamentele automate: Persoanele cu narcolepsie pot continua să facă activități zilnice, chiar și în timp ce suferă de un atac de somn. Performanța este aproape întotdeauna afectată, persoana fiind incapabilă să își amintească ultimele secunde. Comportamentele automate apar de obicei doar în cazul unor activități obișnuite, cum ar fi conducerea unei mașini, scrisul sau cumpărarea de alimente.

Cauzele narcolepsiei

Poate că cel mai descurajant aspect al narcolepsiei este lipsa de informații în ceea ce privește posibilele cauze sau factori declanșatori. Cercetătorii au observat că în aproape toate cazurile de narcolepsie, persoana suferă de deficiență de hipocretină. Cunoscută și sub numele de orexină, hipocretina joacă un rol crucial în reglarea stării de veghe, a alimentației, a stării de excitație și a altor comportamente.

Deși oamenii de știință știu că persoanele cu narcolepsie au, de obicei, niveluri anormal de scăzute de hipocretină, ei nu cunosc care este cauza acestui deficit. Deteriorarea neuronilor responsabili de producerea hipocretinei este cea mai probabilă cauză, dar motivul pentru care această disfuncție apare la unele persoane, dar nu și la altele nu este încă clar.

Printre posibilele cauze ale narcolepsiei se numără:

• Afectarea neuronilor responsabili de producerea hipocretinei (de obicei, rezultat al unui stres psihologic major, al gripei porcine sau al altor infecții grave)
• Tulburări autoimune
• Istoric familial de narcolepsie
• Traumatisme cerebrale

Cum se tratează narcolepsia

Deși nu este posibil să tratăm o afecțiune cu o cauză necunoscută, există totuși câteva măsuri pe care persoanele care trăiesc cu această boală le pot lua pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții. Eficacitatea fiecărui tratament diferă în funcție de stilul de viață al persoanei și de gravitatea narcolepsiei, dar printre terapiile potențial benefice se numără:

Stimulente și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

Ambele tipuri de medicamente abordează impactul secundar al narcolepsiei. Stimulentele pot îmbunătăți starea de veghe pe parcursul zilei și pot contribui într-o oarecare măsură la restabilirea unui ciclu echilibrat de somn-veghe. Cel de-al doilea tip abordează impactul narcolepsiei asupra stării de spirit, deoarece de întâmplă în mod frecvent ca oamenii să dezvolte depresie sau anxietate din cauza acestei afecțiuni.

Ajustări ale stilului de viață

Multe persoane care trăiesc cu narcolepsie aleg să își structureze ziua în mod diferit pentru a ajuta la prevenirea riscului de accidente sau răniri în timpul unui atac de somn. De obicei, acest lucru implică planificarea unor sieste regulate pentru a combate efectul oboselii din timpul zilei, respectarea unui program de somn consistent, evitarea cofeinei după prânz și o rutină de somn relaxantă.

Este recomandată practicarea de exerciții fizice în mod regulat, deoarece împiedică creșterea excesivă în greutate. Se întâmplă în mod frecvent ca persoanele cu narcolepsie să aibă probleme în a menține o greutate sănătoasă, lucru care provoacă mai multe complicații.

Poate fi CBD-ul util în cazul narcolepsiei?

La fel ca multe dintre metodele de tratament existente, CBD-ul nu abordează în mod direct narcolepsia, dar poate avea un impact asupra anumitor simptome sau efecte secundare. Dintre toate simptomele narcolepsiei, interacțiunea dintre CBD și insomnie este cea mai bine înțeleasă.

O serie comună de studii de caz între mai multe universități importante a evidențiat impactul CBD-ului asupra somnului și a anxietății^[2]. Deși au recunoscut că sunt încă necesare „studii clinice controlate”, constatările lor pot fi esențiale pentru persoanele care trăiesc cu narcolepsie și alte tulburări de somn. Având în vedere lipsa de toxicitate a compusului și efectele secundare în general bine tolerate^[3], acesta reprezintă cu siguranță o perspectivă atractivă, pe lângă opțiunile de tratament tradiționale prezentate mai sus.

Dezavantajul este potențiala interacțiune a CBD-ului cu medicamentele, inclusiv cu SSRI și stimulentele. Canabidiolul poate perturba timpul de înjumătățire al acestor medicamente, așa că trebuie să discuți despre implicațiile unei astfel de interacțiuni cu medicul tău. Cu ajutorul lor, este posibil să ții narcolepsia sub control și să continui să te bucuri de activitățile pe care le iubești.

Explorează gama de suplimente naturale pentru somn de la Cibdol, vizitând secțiunea noastră dedicată somnului. Sau, pentru a afla mai multe despre substanțele neurochimice implicate în procesul de somn și de ce somnul este vital pentru bunăstarea fizică și mentală, citește Enciclopedia CBD.