Descoperă potențialul flavonolilor

Flavonolii sunt un grup de molecule care aparțin clasei chimice mai mari de „flavonoide”. Știința modernă a studiat flavonolii într-o mare măsură, cele mai cercetate exemple fiind kaempferolul, quercitina, miricetina și fisetina.

Alături de canabinoizi, terpene și alți compuși, se crede că și flavonolii contribuie la potențialul terapeutic de ansamblu al fitocomplexului plantei de canabis. Flavonolii apar și în alte plante, inclusiv fructe, legume și ierburi, unde joacă roluri biologice importante^[1].

Culoare

Pe lângă alte contribuții, flavonolii joacă și rolul de pigmenți în plante. Aceștia produc deseori o pigmentare de culoare galben intens^[2], care contribuie la culoarea petalelor anumitor flori, în combinație cu alți pigmenți, precum carotenoizi și antocianine. Oamenii au folosit această nuanță atrăgătoare de galben ca vopsea, încă din cele mai vechi timpuri.

Prezenți și în

Flavonolii apar în concentrații deosebit de mari în:

• Ceapă
• Ceapă verde
• Kale
• Broccoli
• Mere
• Fructe de pădure
• Ceaiuri
• Vin roșu

Plantele produc cantități mari^[3] de aceste molecule în frunzele, florile, scoarța și coaja lor. Alte cantități mici apar în miez și secțiunile subterane ale majorității speciilor (cu excepția cepei). 

Datorită prezenței lor cu precădere în alimentele obișnuite, multe persoane ingerează frecvent flavonoli. Totuși, măsurarea aportului alimentar s-a dovedit a fi o misiune dificilă din cauza obiceiurilor alimentare fluctuante ale indivizilor.

Cercetare de sprijin

O combinație de studii celulare, studii pe animale și studii clinice detaliază posibilele efecte terapeutice ale flavonolilor. Cercetările sunt însă doar preliminare, fiind dificilă stabilirea unor concluzii concrete. Cu toate acestea, datele curente oferă informații valoroase referitoare la aceste molecule.

În prezent, din punct de vedere al beneficiilor terapeutice, se crede că flavonolii au următoarele efecte:

• Antioxidant
• Anticancerigen
• Contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare
• Contribuie la prevenirea diabetului

Hai să vedem ce au de spus cercetările științifice despre aceste efecte.

• Antioxidant

O recenzie^[4] publicată în World Journal of Pharmacy and Pharmaceutical Sciences detaliază efectele antioxidante ale flavonolului quercitină. Lucrarea discută abilitatea chimică de a minimiza oxidarea grăsimilor, contribuind astfel la prevenirea bolilor cardiovasculare și neurodegenerative.

De asemenea, autorii sugerează și că quercitina contribuie la reducerea inflamației și a deteriorării ADN-ului, eliminând radicalii liberi. La rândul său, flavonolul a redus proteinele inflamatorii prezente la niveluri mari în pacienții care sufereau de boli inflamatorii cronice.

• Anticancerigen

Efectele antioxidante ale quercitinei stau și la baza potențialului anticancerigen al moleculei. Quercitina produce aceste efecte - în parte - prin contribuirea la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ cauzat de speciile de oxigen reactiv.

De asemenea, substanța chimică se pare că produce efecte anticancerigene prin inhibarea proteinelor de șoc termic din cancerul de sân malign, leucemie și liniile celulare ale cancerului de colon. Se știe că proteinele de șoc termic cresc rata de supraviețuire a celulelor canceroase.

Quercitina a demonstrat proprietăți anticanceroase și la modelele animale. Flavonolul a crescut durata de viață cu 20% la șoarecii injectați cu celule tumorale. De asemenea, molecula a inhibat semnificativ creșterea tumorilor la șoareci cu tumori abdominale și a suprimat creșterea tumorilor la șoareci cu celule canceroase ale sânului.

• Contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare

Cercetările epidemiologice^[5] publicate în The Lancet sugerează că un consum alimentar crescut de flavonoli poate scădea riscul de deces din cauza bolilor coronariene. Flavonolii sunt cunoscuți pentru proprietatea lor de a inhiba oxidarea lipoproteinei cu densitate scăzută (LDL), un fenomen care contribuie la boli coronariene, ateroscleroză și accident vascular cerebral ischemic. Totuși, cercetătorii susțin necesitatea unor studii suplimentare pentru a confirma aceste constatări.

• Contribuie la prevenirea diabetului

Un studiu cu caz-control^[6] mare care a implicat 16.835 de participanți fără diabet și 12.043 de participanți diabetici sugerează că ingestia de flavonoide (peste 608,1 mg pe zi) a redus riscul de diabet cu 10%. Persoanele care au consumat niveluri mai mari de flavonoli, în special, au prezentat un risc mai mic de diabet.

Siguranță și efecte secundare

Ca un component alimentar obișnuit, flavonolii sunt, în general, siguri. Totuși cercetările^[7] indică posibile efecte secundare ale flavonoidelor în ansamblu, inclusiv diaree, deficiență de fier, migrene, dermatită și alte afecțiuni.