Ce Sunt Antocianinele?

Antocianinele sunt pigmenți solubili în apă. Aceste molecule se găsesc într-o gamă largă de plante comestibile și, de asemenea, în unele tipuri de canabis. Ele formează cel mai mare grup de pigmenți solubili în apă, cu peste 635 de pigmenți identificați în natură până la momentul de față.

Pe lângă culorile uimitoare, antocianinele au și un potențial terapeutic impresionant. Studiile celulare, studiile pe animale și chiar și studiile clinice pe oameni sugerează că aceste molecule ar putea juca un rol în prevenirea bolilor și în ameliorarea simptomelor.

Citește ghidul de mai jos pentru a descoperi unde sunt prezente antocianinele și ce au descoperit studiile despre această familie interesantă de substanțe chimice.

Culoare

Asemenea pigmenților, antocianinele sunt responsabile pentru culorile strălucitoare de roșu, violet și albastru, prezente în multe specii de fructe, legume și ierburi.

De fiecare dată când vezi aceste culori vibrante pe frunze, fructe și fructe de pădure, poți fi sigur/ă că este opera antocianinelor.

Aceste molecule sunt responsabile și pentru culoarea violet a florilor de canabis. Exact; nu sunt trucuri făcute în Photoshop. Unele tulpini au gene care le determină să dezvolte un număr mare de antocianine în perioada de înflorire târzie. Poți adăuga antocianinele la lista lungă de componente benefice regăsite în această plantă.

Însuși cuvântul „antocianină” indică aspectul lor impresionant. Titlul provine din două cuvinte grecești: „ánthos”, care înseamnă floare și „kyanó”, care înseamnă albastru închis.

Antocianinele joacă un rol extrem de important și în industria coloranților alimentari naturali, înlocuind, în unele cazuri, coloranții sintetici, cu potențial dăunător.

Aceste molecule nu există doar pentru a satisface ochiul uman. Acestea joacă un rol botanic important. Plantele valorifică aspectul lor vizual atrăgător și vibrant pentru a atrage animalele curioase, care ajută la dispersarea semințelor. Această strategie colorată crește rata de succes a germinării.

Regăsite și în

Dacă ești curios/curioasă să afli ce alimentele au un conținut ridicat de antocianine, gândește-te la alimentele cu cele mai vibrante culori pe care le știi.

Antocianinele există în concentrații destul de mari în zmeură neagră, coacăze negre, afine, mure, varză roșie, prune negre, ridiche roșie și zmeură roșie.

Vei găsi antocianine și în orice legume, rădăcinoase și boabe de culoare roșie, sau albastră-purpurie.

Studii ajutătoare

Studiile de la ora actuală sugerează că antocianinele ar putea juca un rol important în prevenirea și gestionarea unor afecțiuni. Produsele fitochimice produc următoarele efecte:

• Antioxidante
• Antiinflamatoare
• Anticarcinogenice
• Pot preveni bolile cardiovasculare
• Controlul obezității

Comparativ cu alte componente ale plantei de canabis - și anume canabinoizii și terpenele - antocianinele au fost supuse unor teste mai riguroase. Aceste teste includ studii clinice și preclinice pe oameni.

Hai să explorăm câteva studii mai în detaliu.

Efecte antioxidante

Studiile pe celule și animale au demonstrat efectul antioxidant al antocianinelor. Antioxidanții sunt molecule dietetice importante, care ajută la neutralizarea radicalilor liberi - molecule rebele care pot dăuna celulelor, proteinelor și ADN-ului.

După un timp, această deteriorare oxidativă poate contribui la boli cardiovasculare, inflamații, îmbătrânirea pielii și cancer.

Studiile^[1] publicate în jurnalul „Agricultural and Food Chemistry” au testat activitatea antioxidantă a două molecule de antocianină. Cercetătorii au descoperit substanțe chimice care prezintă un efect antioxidant similar vitaminei E.

Studiile efectuate ulterior pe celulele umane au arătat că antocianinele prezente în vinul roșu sunt capabile să protejeze globulele roșii din sânge^[2] împotriva stresului oxidativ.

Antocianinele au demonstrat și efecte antioxidante în cazul animalelor vii (in vivo). Un studiu^[3] publicat în jurnalul „Free Radical Biology and Medicine” a testat capacitatea antioxidantă a șobolanilor. Rozătoarele au primit o dietă săracă în vitamina E pe o perioadă de 12 săptămâni, pentru a le mări susceptibilitatea la deteriorarea oxidativă.

După cele 12 săptămâni, cercetătorii au hrănit șobolanii cu un extract bogat în antocianină. Aceștia au descoperit că dieta bogată în antocianină a îmbunătățit semnificativ capacitatea antioxidantă a plasmei.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că un consum de alimente bogate în antocianine ar putea contribui la o stare antioxidantă generală. Includerea antocianinelor într-o dietă umană ar putea fi deosebit de interesantă în populațiile care au, de obicei, un nivel scăzut de vitamina E.

Efecte antiinflamatorii

Antocianinele pot combate problema inflamației pe alte căi. Grupul de proteine ​​cunoscut sub numele de ciclooxigenază (COX pe scurt) ajută la alimentarea inflamației prin transformarea acidului gras arahidonic în lipide inflamatorii, cunoscute sub numele de prostaglandine.

Interesant este faptul că antocianinele pot stopa activitatea acestora, reducând astfel și inflamația.

Studiile^[4] publicate în jurnalul „Phytomedicine” au testat acțiunea a numeroase extracte de antocianină asupra COX-ului. Folosind extracte din mai multe tipuri de vișine, afine, mure, merișoare, soc, zmeură și căpșune, cercetătorii au descoperit că toate extractele sunt eficiente la inhibarea activității COX.

Cele provenite din căpșune, mure și zmeură au fost cele mai eficiente și efectele lor sunt comparabile cu cele ale ibuprofenului.

Un studiu similar^[5] a testat extractul de antocianină din mure pe inflamația prezentă în șobolani. Impresionant, extractul a reușit să reducă toate măsurile de inflamație.

Anticarcinogenic

O arhivă mare de studii științifice documentează efectele anticarcinogenice ale antocianinelor. Moleculele par a fi capabile să combată cancerul pe mai multe fronturi (în condiții de laborator). Până în prezent, cercetătorii au descoperit^[6] că acestea inhibă transformarea și proliferarea celulară și induc apoptoza celulelor tumorale - și multe alte efecte.

Celulele canceroase au cicluri celulare necontrolate, un factor care le diferențiază de celulele sănătoase. Celulele normale se înmulțesc doar de câteva ori. După un timp, vor înceta să mai producă celule noi și, în cele din urmă, vor muri.

Celulele canceroase încalcă această regulă biologică. Acestea continuă să prolifereze fără restricții, ajungând, în cele din urmă, să se dezvolte în tumori. Dovezile sugerează că antocianinele pot fi capabile să pună capăt acestei înmulțiri necontrolate.

Studiile^[7] publicate în jurnalul „Nutrition and Cancer” au descoperit că antocianinele sunt capabile să inhibe proliferarea celulelor canceroase, fără a întrerupe celulele normale. Par să obțină acest efect prin acțiunea lor asupra căilor specifice de semnalizare, căi care permit celulelor canceroase să se înmulțească în continuare.

De exemplu, antocianinele din fructele de pădure acționează pe trei căi diferite^[8] - β-catenină, Wnt și Notch - pentru a opri creșterea și proliferarea celulelor canceroase pulmonare de dimensiuni mai mari.

De asemenea, celulele canceroase evită distrugerea prin evitarea procesului natural de apoptoză, cunoscut sub numele de moarte celulară programată. Organismul elimină cu succes celulele disfuncționale prin apoptoză, dar celulele canceroase maligne evită acest mecanism.

Interesant este faptul că antocianinele pot declanșa apoptoza în celulele tumorale^[9]. Acest lucru este realizat prin vizarea mitocondriilor (centrala celulei) și așa-numitul „receptor al morții”.

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Studiile sugerează că efectele antioxidante ale antocianinelor ar putea ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare.

Mai exact, familia de molecule ar putea proteja împotriva întăririi arterelor - o afecțiune cunoscută sub numele de ateroscleroză. Această afecțiune poate duce la situații fatale, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral.

Cauza aterosclerozei se află în lipoproteina cu densitate mică, așa-numitul colesterol „rău”. Un aport excesiv de LDL poate duce la construirea plăcii pe pereții arterei. De-a lungul timpului, radicalii liberi din sânge încep să oxideze LDL-ul și să contribuie la ateroscleroză și afecțiuni cardiace.

Cu toate acestea, aportul de antioxidanți dietetici, cum ar fi antocianinele, ar putea stimula concentrațiile de antioxidanți serici și preveni oxidarea LDL-ului, protejând astfel împotriva dezvoltării bolilor de inimă.

Controlul obezității

Antocianinele pot juca un rol important în combaterea obezității - o afecțiune care afectează aproximativ 13% din populația lumii. Obezitatea implică un dezechilibru între aportul de energie și consumul acesteia, împreună cu acumularea țesutului adipos (grăsime).

Antocianinele pot trata anumite aspecte ale obezității prin acțiuni antioxidante și antiinflamatorii, precum și prin reducerea greutății corporale și a masei adipoase.

Studiile^[10] publicate în „Journal of Agriculture and Food Chemistry” au testat efectele antocianinei purificate pe șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Cercetătorii au descoperit că șoarecii cărora li s-au administrat antocianine nu au avut o creștere atât de mare în greutate și grăsimea corporală acumulată a fost mai mică decât în cazul celorlalți șoareci. Cercetătorii au declarat că hrănirea șoarecilor cu antocianine purificate din afine sau căpșuni a redus obezitatea.

Mai multe studii au demonstrat efectele antocianinelor în cazul obezității la om, având rezultate mixte.

Un studiu^[11] a oferit subiecților supraponderali și obezi un modulator de microbiom gastrointestinal (GIMM), care conținea antocianine de afine, împreună cu alte ingrediente. În patru săptămâni, grupul care a primit GIMM a simțit o dorință mai mică de a mânca decât grupul placebo.

În schimb, alte studii au descoperit că morcovul mov, bogat în antocianină, nu a produs schimbări în ceea ce privește masa corporală, apetitul, inflamația sau metabolismul lipidelor.

Cercetătorii din domeniu sugerează că oamenii de știință trebuie să dezvolte modele moderne de celule umane și animale, pentru a crea studii umane mai eficiente.

Siguranța și efectele secundare

Antocianinele sunt în mare măsură sigure. Fitonutrienții au fost consumați de animale și oameni de-a lungul mileniilor. Nu au fost identificate efecte adverse^[12] în urma consumului de alimente bogate în antocianină.

Estimările sugerează că cetățenii Statelor Unite consumă în medie 12,5 mg de antocianine în fiecare zi. Companiile au voie să le folosească sub formă de coloranți alimentari în multe țări, iar toxicitatea extractelor de antocianină este foarte scăzută.

Efectele secundare ale consumului excesiv nu sunt cunoscute și pot apărea numai la concentrații extrem de ridicate^[13].