Ce este humulenul?
Fiind un compus major în fitocomplexul plantei de canabis, humulenul, cunoscut și ca α-humulen sau α-cariofilenă, contribuie la parfumul distinctiv al florilor de canabis. Cercetările timpurii sugerează că această terpenă contribuie și la potențialul terapeutic al plantei.
Humulenul apare ca unul dintre sutele de compuși chimici prezenți în rășina de canabis. Datorită celor trei unități de izopren din structura sa, acesta aparține clasei sesquiterpenelor.
Recent, cercetătorii și-au îndreptat atenția asupra terpenelor ca potențiale surse medicinale - humulenul nu face excepție. Deși canabinoizii furnizează efectele primare ale plantei de canabis, se crede că terpenele interacționează cu aceste molecule și produc propriile efecte unice.
Aroma
Humulenul produce un parfum lemnos, pământos și înțepător. Molecula stă la baza aromelor a numeroase soiuri de canabis, ierburi culinare și ierburi medicinale tradiționale.
Prezent și în
Ai deschis vreodată o sticlă de bere pale ale indiană și ai fi putut jura că ai simțit miros de canabis? Ei bine, este posibil ca humulenul să se afle la baza acestei curiozități.
De ce? Humulenul apare în cantități mari în uleiul esențial de hamei - o plantă folosită pentru a da aroma berii în timpul procesului de fermentare. În mod interesant, atât canabisul, cât și hameiul sunt membri ai familiei Cannabaceae.
Hameiul este floarea plantei de hamei (Humulus lupulus), extractul său conținând până la 40% humulen.
Canabisul și hameiul nu sunt singurele surse vegetale de humulen. Molecula poate fi găsită în plante de pe fiecare continent de pe Pământ, deseori alături de omologul său, cariofilena. Cele două terpene au aceeași formulă, dar atomii lor sunt prezenți în aranjamente diferite.
Cercetările au descoperit niveluri mari de humulen în atmosfera din jurul anumitor culturi și plante sălbatice, inclusiv pini, portocali, ivă, tutun și floarea-soarelui.
Această terpenă se află în cantitate mare și în uleiurile esențiale de salvie, spicebush japonez, ghimbir, dafin chinezesc și coriandru vietnamez.
Humulenul joacă rolul unui metabolit secundar în aceste plante, contribuind la protejarea acestora împotriva insectelor dăunătoare. Se pare că face acest lucru prin întreruperea reproducerii. Cercetările[1] au descoperit că humulenul reduce rata de succes a împerecherii musculițelor de oțet mediteraneene.
Posibile efecte
Până acum, humulenul a demonstrat că produce următoarele efecte:
• Antiinflamator
• Antitumoral
• Antibacterian
Să analizăm câteva dintre cercetările de sprijin de mai jos:
Cercetări de sprijin
Humulenul a demonstrat un potențial terapeutic în studiile celulare și pe animale. Din păcate, nu există studii clinice care confirmă aceste efecte la oameni. Pentru moment, aceste cercetări timpurii ne indică ce ar putea descoperi studiile pe oameni.
• Antiinflamator
Un studiu[2] din European Journal of Pharmacology a explorat potențialul antiinflamator al humulenului. Cercetătorii au indus umflături în labele șobolanilor și șoarecilor, iar apoi le-au administrat terpena pe cale orală.
Aceștia au descoperit că humulenul a redus numărul moleculelor inflamatorii, iar efectele puteau fi chiar comparabile cu cele produse de medicamentele antiinflamatorii. Cercetătorii au concluzionat că humulenul și β-cariofilena „ar putea reprezenta instrumente importante pentru gestionarea și/sau tratarea bolilor inflamatorii”.
Cercetările[3] publicate în British Journal of Pharmacology au testat humulenul pe un model experimental de astm alergic la șoareci. Printre simptomele acestei afecțiuni se numără hiperresponsivitatea căilor respiratorii, inflamația eozinofilică (un tip de celule albe din sânge) și hipersecreția de mucus.
Humulenul a demonstrat proprietăți antiinflamatorii însemnate împotriva inflamației căilor respiratorii, atunci când este administrat pe cale orală sau sub formă de aerosol. Cercetătorii au declarat că descoperirile lor indică faptul că terpena este o moleculă atractivă în tratamentul astmului și al alergiilor legate de inflamații.
• Antitumoral
Un studiu din 2003 publicat în jurnalul Planta Medica demonstrează potențialul antitumoral al humulenului.
În prima etapă a cercetării, oamenii de știință au testat uleiul esențial de brad balsamic - un arbore răspândit în Canada - pe mai multe tipuri de celule tumorale. Aceștia au descoperit că uleiul este eficient împotriva tuturor liniilor celulare testate.
Au continuat cu analizarea uleiul folosind cromatografia cu gaz și au concluzionat că humulenul este un compus activ împotriva celulelor tumorale.
Cercetătorii au susținut că este posibil ca humulenul să își producă efectul antitumoral prin scăderea nivelurilor de glutation și creșterea speciilor reactive de oxigen (SRO). Se știe că SRO au un rol în apoptoză[4] - moartea naturală și controlată a celulelor.
Cercetări ulterioare publicate în jurnalul Cancer Cell & Microenvironment au testat un ulei esențial bogat în humulen pe celulele canceroase colorectale. Aceștia au obținut uleiul din frunzele de Myrica rubra (copacul chinezesc cu căpșuni), un pom fructifer subtropical din Asia, care este folosit în medicina tradițională.
Cercetătorii au descoperit că uleiul reduce răspândirea tumorii, diminuează metastazarea (creșterea secundară) și induce apoptoza.
• Antibacterian
Se pare că humulenul are și proprietăți antibacteriene. Un articol de cercetare[5] prezentat în Phytotherapy Research sugerează că humulenul poate combate Staphylococcus aureus, o tulpină bacteriană care provoacă infecții ale pielii, infecții osoase și pneumonie.
Studiul a testat uleiul de brad balsamic împotriva mai multor tipuri de bacterii. Cercetătorii sugerează că humulenul - deși un compus minor al uleiului - a reușit să producă acțiuni eficiente împotriva Staphylococcus aureus.
[1] Russo, E. B., & Marcu, J. (2017). Cannabis Pharmacology: The Usual Suspects and a Few Promising Leads. Cannabinoid Pharmacology, 67–134. https://doi.org/10.1016/bs.apha.2017.03.004 [Referinţă]
[2] Fernandes, E. S., Passos, G. F., Medeiros, R., da Cunha, F. M., Ferreira, J., Campos, M. M., Pianowski, L. F., & Calixto, J. B. (2007). Anti-inflammatory effects of compounds alpha-humulene and (−)-trans-caryophyllene isolated from the essential oil of Cordia verbenacea. European Journal of Pharmacology, 569(3), 228–236. https://doi.org/10.1016/j.ejphar.2007.04.059 [Referinţă]
[3] Rogerio, A. P., Andrade, E. L., Leite, D. F., Figueiredo, C. P., & Calixto, J. B. (2009). Preventive and therapeutic anti-inflammatory properties of the sesquiterpene α-humulene in experimental airways allergic inflammation. British Journal of Pharmacology, 158(4), 1074–1087. https://doi.org/10.1111/j.1476-5381.2009.00177.x [Referinţă]
[4] Redza-Dutordoir, M., & Averill-Bates, D. A. (2016). Activation of apoptosis signalling pathways by reactive oxygen species. Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Molecular Cell Research, 1863(12), 2977–2992. https://doi.org/10.1016/j.bbamcr.2016.09.012 [Referinţă]
[5] Pichette, A., Larouche, P. L., Lebrun, M., & Legault, J. (2006). Composition and antibacterial activity ofAbies balsamea essential oil. Phytotherapy Research, 20(5), 371–373. https://doi.org/10.1002/ptr.1863 [Referinţă]
[1] Russo, E. B., & Marcu, J. (2017). Cannabis Pharmacology: The Usual Suspects and a Few Promising Leads. Cannabinoid Pharmacology, 67–134. https://doi.org/10.1016/bs.apha.2017.03.004 [Referinţă]
[2] Fernandes, E. S., Passos, G. F., Medeiros, R., da Cunha, F. M., Ferreira, J., Campos, M. M., Pianowski, L. F., & Calixto, J. B. (2007). Anti-inflammatory effects of compounds alpha-humulene and (−)-trans-caryophyllene isolated from the essential oil of Cordia verbenacea. European Journal of Pharmacology, 569(3), 228–236. https://doi.org/10.1016/j.ejphar.2007.04.059 [Referinţă]
[3] Rogerio, A. P., Andrade, E. L., Leite, D. F., Figueiredo, C. P., & Calixto, J. B. (2009). Preventive and therapeutic anti-inflammatory properties of the sesquiterpene α-humulene in experimental airways allergic inflammation. British Journal of Pharmacology, 158(4), 1074–1087. https://doi.org/10.1111/j.1476-5381.2009.00177.x [Referinţă]
[4] Redza-Dutordoir, M., & Averill-Bates, D. A. (2016). Activation of apoptosis signalling pathways by reactive oxygen species. Biochimica et Biophysica Acta (BBA) - Molecular Cell Research, 1863(12), 2977–2992. https://doi.org/10.1016/j.bbamcr.2016.09.012 [Referinţă]
[5] Pichette, A., Larouche, P. L., Lebrun, M., & Legault, J. (2006). Composition and antibacterial activity ofAbies balsamea essential oil. Phytotherapy Research, 20(5), 371–373. https://doi.org/10.1002/ptr.1863 [Referinţă]
