Ce sunt flavonele?

Flavonele sunt un subgrup mare de flavonoide care în prezent atrag atenția datorită activității lor biologice la om. Flavonele sunt definite prin diferența lor de structură moleculară față de alte subgrupuri de flavonoide. Sunt predominante la plantele cu flori albe și crem, și acționează ca pesticide naturale, ajutând, de asemenea, la reglarea bacteriilor și ciupercilor de la rădăcini. Mai multe surse alimentare conțin, de asemenea, flavone.

Culoarea

Flavonele sunt clasificate ca incolore, dar pot influența pigmentul plantelor în combinație cu alți compuși chimici.

De asemenea, găsite în

Există mai multe flavone, dar cele mai comune tipuri includ:

• Apigenină glucozidă O

Flori de mușețel, pătrunjel, mentă și frunze de cicoare.

• Apigenină glucozidă C

Ceai rooibos, suc de bergamotă, suc de mandarine, năut și boabe de grâu.

• Luteolină

Salvie, spanac, țelină chinezească, semințe de schinduf și fructe de kiwi.

Studiile de cercetare

Deși cercetătorii au reușit să izoleze mai multe flavone, influența lor exactă asupra fiziologiei umane rămâne încă un mister. Biodisponibilitatea, absorbția și metabolismul flavonelor sunt în prezent în curs de analizare. Rezultatele preliminare indică faptul că flavonoidele pot avea impact asupra stresului oxidativ, a riscului cardiovascular și a semnalizării pro-inflamatorii.

Flavonoidele micronizate au afișat rezultate pozitive într-un studiu clinic randomizat. Cincizeci de pacienți au fost tratați cu flavonoide pentru a vedea ce efect au compușii asupra sângerării din cauza hemoroizilor interni. Cercetătorii au descoperit că pacienții tratați cu flavonoide au prezentat o „încetare rapidă a sângerării și un risc redus de recidivă”.^[1]

Șapte bărbați și șapte femei au luat parte la un studiu din 1999 pentru Institutul de Siguranță Alimentară și Toxicologie din Danemarca. Folosind pătrunjelul, un aliment bogat în apigenină / apigenină glucozidă O, cercetătorii au monitorizat impactul flavonelor asupra stresului oxidativ. Alături de o dietă atent controlată, rezultatele au arătat că „pătrunjelul părea, parțial”, să influențeze enzimele și markerii biologici implicați în deteriorarea oxidativă.^[2]

Un studiu în vitro asupra semnalizării pro-inflamatorii și a impactului flavonelor a constatat că acestea pot inhiba manifestarea genelor inflamatorii. Atât apigenina, cât și luteolina „au blocat selectiv” căile de activitate, „demonstrând o diversitate funcțională” care a necesitat investigații suplimentare.^[3]

Un studiu din 1998 publicat în American Journal of Clinical Nutrition a examinat efectul quercitinei și apigeninei asupra voluntarilor sănătoși. Studiul a concluzionat că, deși concentrațiile în vitro ale flavonelor au avut efecte antiagregante, rezultatele in vivo nu au avut. Impactul potențial al flavonelor prin alimentație necesită investigații suplimentare.^[4]

Siguranța și efectele secundare

Datorită studiilor limitate asupra flavonelor, nu se știu prea multe despre siguranță și posibile efecte secundare. Există dovezi preliminare care sugerează că aportul excesiv de flavone poate încuraja factorii mutageni și pro-oxidanții sau poate inhiba enzimele din ficat (citocromul P450). Oricum, deoarece mecanismul de acțiune al flavonelor rămâne în mare măsură necunoscut, sunt necesare investigații suplimentare.

Referinta

[1] Misra, M. C., & Parshad, R. (2000). Randomized clinical trial of micronized flavonoids in the early control of bleeding from acute internal haemorrhoids. British Journal of Surgery, 87(7), 868–872. https://doi.org/10.1046/j.1365-2168.2000.01448.x [Referinţă]

Cuprins:

[2] Nielsen, S. E., Young, J. F., Daneshvar, B., Lauridsen, S. T., Knuthsen, P., Sandström, B., & Dragsted, L. O. (1999). Effect of parsley (Petroselinum crispum) intake on urinary apigenin excretion, blood antioxidant enzymes and biomarkers for oxidative stress in human subjects. British Journal of Nutrition, 81(6), 447–455. https://doi.org/10.1017/s000711459900080x [Referinţă]

[3] Ruiz, P. A., & Haller, D. (2006). Functional Diversity of Flavonoids in the Inhibition of the Proinflammatory NF-κB, IRF, and Akt Signaling Pathways in Murine Intestinal Epithelial Cells. The Journal of Nutrition, 136(3), 664–671. https://doi.org/10.1093/jn/136.3.664 [Referinţă]

[4] Janssen, K., Mensink, R. P., Cox, F. J., Harryvan, J. L., Hovenier, R., Hollman, P. C., & Katan, M. B. (1998). Effects of the flavonoids quercetin and apigenin on hemostasis in healthy volunteers: results from an in vitro and a dietary supplement study. The American Journal of Clinical Nutrition, 67(2), 255–262. https://doi.org/10.1093/ajcn/67.2.255 [Referinţă]

Referinta