Ce sunt canabinoizii sintetici?

Canabinoizii sintetici sunt substanțe chimice produse în laboratoare. Spre deosebire de fitocanabinoizi și endocanabinoizi, aceștia sunt creați de om și nu apar în natură. Aceste substanțe sunt preparate cu scopul de a viza receptorii sistemului endocanabinoid pentru a produce efecte specifice.

Înțelegerea canabinoizilor sintetici

Unii canabinoizi sintetici exercită acțiuni terapeutice dovedite și funcționează în mod similar cu canabinoizii găsiți în planta de canabis și în corpul uman. De exemplu, cercetătorii au dezvoltat dronabinol - un compus chimic activ din Marinol - pentru a viza receptorul CB1 în același mod în care o face fitocanabinoidul THC.

Nabilon - un alt canabinoid sintetic - imită, de asemenea, acțiunea THC în interiorul corpului. Substanța chimică se leagă la receptorul CB1 și a fost utilizată în cadre terapeutice pentru a alina un stomac deranjat, printre alte aplicații.

Deși canabinoizii sintetici de mai sus prezintă un potențial terapeutic, alții sunt mult mai periculoși. Există sute de canabinoizi sintetici diferiți și mulți dintre ei produc efecte distincte. Aceste substanțe chimice sunt deseori transformate în amestecuri improvizate și sunt distribuite pe piața neagră sub denumiri precum „K2” și „spice”.

Spre deosebire de THC, care activează doar parțial receptorii canabinoizi, unii canabinoizi sintetici îi activează pe deplin și pot fi până la de 200 de ori mai puternici^[1] decât THC în aceste locații.

În unele cazuri, acest mecanism poate provoca efecte secundare periculoase^[2]. Canabinoizii sintetici sunt asociați cu rate mai mari de toxicitate, internări la spital, iritații, confuzie, leziuni renale acute etc.

În comparație, fitocanabinoizii prezintă un profil de siguranță mult mai impresionant și mai consistent. Chiar și în situația în care canabinoizii sintetici sunt administrați în cadre terapeutice, aceștia sunt mult mai imprevizibili decât omologii lor naturali.

Cum sunt produși canabinoizii sintetici?

Oamenii de știință creează cu atenție canabinoizii sintetici aprobați de FDA, precum dronabinolul, în laboratoare. Compusul conține molecula de THC și este suspendat în uleiul de semințe de susan, iar apoi introdus în capsule.

Cu toate acestea, alți canabinoizi sintetici sunt adesea fabricați în laboratoare ilegale și distribuiți ilegal către clienți. Sinteza acestor substanțe chimice a început cu profesorul de chimie organică John William Huffman. Începând cu 1984, el și echipa sa au sintetizat peste 400 de canabinoizi sintetici în timpul activității lor la Universitatea Clemson, Carolina de Sud.

Intenția lor a fost să dezvolte instrumente chimice pentru studierea sistemului endocanabinoid. Cu toate acestea, două dintre aceste molecule au apărut pe piața neagră germană la sfârșitul anilor 2000.

Aceste molecule sunt produse într-un laborator și diluate într-o bază de acetonă, apoi pulverizate pe diverse forme de materie vegetală uscată, pentru a reproduce formatul canabisului din plante.

Acest proces de fabricație neglijent poate cauza diverse erori, inclusiv loturi de medicamente excepțional de puternice și periculoase.

Canabinoizii sintetici nu pleacă nicăieri

Există sute de canabinoizi sintetici. Unii dintre ei - cum ar fi dronabinolul - servesc unor scopuri terapeutice sau de cercetare legitime, în timp ce alții sunt administrați abuziv și sunt însoțiți de efecte secundare periculoase. Canabinoizii care apar în mod natural sunt mult mai siguri, iar cercetările curente sugerează că extractele de canabis cu spectru complet pot fi mai eficiente decât moleculele izolate.