Published:

Updated:

Author: Luke Sholl

Impactul stresului asupra sănătății tale

stresului

Cu toții ne confruntăm cu stresul zilnic, fie că este rezultatul muncii, al obligațiilor familiale, al relațiilor sau al unei combinații dintre cele trei. În timp ce un anumit grad de stres este normal și chiar benefic, stresul cronic (prelungit) poate afecta grav multe aspecte ale sănătății oamenilor.

Continuă să citești pentru a afla cum afectează stresul sănătatea mintală și fizică și cum poți folosi această relație în avantajul tău.

Cum îți afectează stresul sănătatea mintală

Sănătatea mintală a devenit din ce în ce mai importantă în societatea modernă. Descrisă drept starea de sănătate psihologică, socială și emoțională a unei persoane, menținerea unei bune sănătăți mintale ne ajută să ne concentrăm, să reducem riscul de apariție a bolilor și să ne simțim în formă. Unul dintre factorii care au un impact major asupra sănătății mintale este stresul.

Deși s-ar putea să nu ne simțim în apele noastre câteva zile, stresul acut este de fapt bun pentru corpul nostru și o reacție perfect normală la situații dificile sau neconfortabile. Din păcate însă, dacă stresul devine cronic, acesta are un impact major asupra sănătății mintale.

Cum afectează stresul creierul

Pentru a înțelege modul în care stresul ne afectează creierul, ar trebui să călătorim în timp, în vremurile strămoșilor noștri preistorici. Fiind nevoiți să se confrunte cu pericole grave, precum posibile atacuri din partea animalelor sălbatice, primii oameni de pe pământ aveau două opțiuni: să rămână pe loc și să lupte sau să fugă pentru a-și salva viața. Deși noi știm ce opțiune am alege, ambele opțiuni declanșează o reacție biologică în lanț în mintea noastră.

În timpul unei situații dificile, mintea devine foarte activă. Amigdala cerebrală (partea de procesare emoțională a creierului nostru) trimite un semnal urgent către hipotalamus (centrul de comandă al creierului), iar de acolo, cei doi ne coordonează răspunsul la stres. În majoritatea cazurilor, corpul nostru primește un val de adrenalină, norepinefrină și cortizol - hormonul de stres primar al corpului – crescând astfel concentrarea, ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Din fericire, în prezent, pericolul de a fi atacați de un tigru preistoric a fost redus la minimum, dar corpul nostru continuă să reacționeze la situații stresante în același mod. În timp ce această serie de reacții biologice poate fi benefică pe termen scurt, o acumulare de hormoni de stres poate face ravagii asupra sănătății noastre mintale, afectând funcții precum:

• Sociabilitatea
• Generarea de neuroni noi
• Memoria și abilitatea de a învăța
• Procesarea gândurilor

Sunt stresul și bolile psihice corelate?

Având în vedere amploarea simptomelor pe care le poate provoca stresul, cazurile cronice sunt adesea asociate cu boli mintale. Acest lucru nu înseamnă că stresul va duce cu siguranță la boli psihice, dar riscul de a dezvolta anxietate sau depresie, în special, este ridicat în cazurile severe.

Există, de asemenea, și efectul advers pe care îl are boala psihică asupra nivelului de stres. Deseori, boala mintală poate să devină un factor declanșator al stresului, mai ales dacă o afecțiune influențează capacitatea cuiva de a lucra sau de a menține relații sănătoase. Din păcate, stresul și bolile mintale sunt intrinsec legate, deoarece fiecare contribuie la severitatea celeilalte.

Cu toate acestea, poți folosi această natură simbiotică în avantajul tău. Gestionarea stresului cronic poate contribui la ameliorarea unor boli psihice, în același mod în care tratarea bolilor psihice poate reduce nivelul de stres al unei persoane.

Cum afectează stresul sănătatea fizică

Deși impactul stresului poate începe în creier, nu durează mult până când efectele se fac simțite și în sănătatea noastră fizică, cauzând tot felul de simptome susținute. Acestea includ:

• Dificultate de respirație
• Amețeală
• Pierderea libidoului
• Dureri în piept
• Oboseală

Multe dintre aceste simptome vor fi recunoscute instantaneu de către suferinzi. Stresul nu ne afectează însă doar în exterior. Pe plan intern, corpul nostru se luptă pentru a restabili echilibrul. Turbulența chimică cauzată de stresul cronic se extinde la multe sisteme biologice critice, inclusiv la sistemul nostru digestiv, imunitar și nervos.

Probleme digestive

Stresul poate provoca o reacție puternică în tractul gastro-intestinal. Acumulare de acid în stomac, greață, diaree, constipație, spasme în esofag; toate aceste simptome pot fi cauzate de stres cronic - stres care nu va dispărea. În cele mai nefavorabile situații, dacă ai deja o afecțiune preexistentă, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS) sau ulcere stomacale, stresul poate exacerba și mai mult aceste afecțiuni.

Boli cardiovasculare

O recenzie[1] publicată în Nature Reviews Cardiology a examinat corelația directă dintre stresul psihologic și bolile cardiovasculare utilizând mai multe surse științifice. Punctele cheie ale studiului includ: „Stresul psihologic contribuie la bolile cardiovasculare în mai multe etape” și „Stresul cronic la locul de muncă și în viața privată este asociat cu o creștere cu 40-50% a apariției bolilor coronariene”.

Slăbirea sistemului imunitar

Stresul cronic slăbește capacitatea sistemului nostru imunitar de a opera eficient. O recenzie publicată de University of Kentucky[2] a concluzionat că „... cercetarea efectelor stresului asupra inflamației la populațiile clinice a demonstrat că expunerea la stres poate crește probabilitatea de a dezvolta boli”.

Răspunsul la stres diferă în funcție de sex

Stresul poate afecta pe oricine, în orice moment, indiferent de sex. Acestea fiind spuse, tendințele hormonale la bărbați și femei au un cuvânt important de sus. Am menționat anterior rolul fundamental al cortizolului și al epinefrinei în răspunsul la stres, dar există un alt hormon care trebuie luat în considerare: ocitocina.

Ocitocina este importantă, deoarece funcția sa principală este de a atenua impactul altor hormoni de stres, ajutându-ne să ne relaxăm. Femeile tind să producă în mod natural niveluri mai mari de ocitocină, ceea ce înseamnă că este mai probabil să aibă mai multă grijă de ele și să se adreseze altora atunci când sunt stresate. Bărbații, pe de altă parte, tind să aibă un răspuns mai puternic de tipul „lupt sau fug”.

Din păcate, stresul rămâne o reacție incredibil de sofisticată[3] și este aproape imposibil să cuantificăm un răspuns bazat exclusiv pe sexul unei persoane. Trebuie să reții însă că, în timp ce nivelurile hormonale ne pot modifica răspunsul inițial la stres, nu ar trebui să permitem ca acest lucru să ne împiedice să învățăm să gestionăm eficient stresul.

Ne poate ajuta CBD-ul în lupta împotriva stresului?

Nu se poate nega impactul vast al stresului atât asupra minții, cât și asupra corpului. Combinat cu modul diferit de a răspunde la stres, în funcție de sex, și cu implicația diferiților factori socioeconomici, nu este de mirare că gestionarea stresului este o misiune copleșitoare! Cercetătorii caută în permanență noi modalități de combatere a stresului, inclusiv utilizarea unor suplimente precum CBD.

În mod încurajator, studiile sugerează[4] că CBD-ul poate susține impulsul înnăscut al corpului nostru de a menține un echilibru - un impuls care devine mai puternic cu cât ne stresăm mai mult. Reechilibrarea corpului ajută la resetarea nivelurilor hormonale, limitând impactul substanțelor neurochimice, cum ar fi cortizolul.

Mai sunt multe de învățat despre relația dintre CBD și stres, inclusiv despre problemele legate de dozare, eficacitatea extractului cu spectru complet versus eficacitatea izolatului și cele mai bune metode de consum. Cu toate acestea, datorită lipsei sale de toxicitate, CBD-ul este un supliment excelent ce poate îmbunătăți o rutină de gestionare a stresului.

Dacă vrei să incluzi CBD în regimul tău zilnic, vizitează magazinul Cibdol pentru o selecție completă de uleiuri, capsule, creme și multe alte produse cu CBD. Pentru sfaturi despre tratarea stresului și detalii suplimentare despre simptomele comune ale stresului, studiază Enciclopedia CBD.

Referinta

[1] Steptoe, A., & Kivimäki, M. (2012). Stress and cardiovascular disease. Nature Reviews Cardiology. https://www.nature.com/articles/nrcardio.2012.45 [Referinţă]

[2] Morey, J. N., Boggero, I. A., & Scott, A. B. (2016). Current Directions in Stress and Human Immune Function. NCBI. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4465119/ [Referinţă]

[3] Verma, R., Singh Balhara, Y. P., & Gupta, C. S. (2011). Gender differences in stress response: Role of developmental and biological determinants. NCBI. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3425245/ [Referinţă]

[4] Ferro, M., Escalante, P., & Graubard, A. (2020). THE ROLE OF CANNABIDIOL IN THE INFLAMMATORY PROCESS AND ITS PROPERTIES AS AN ALTERNATIVE THERAPY. Innovare Journal of Medical Sciences. Published. https://innovareacademics.in/journals/index.php/ijms/article/view/39501/23812 [Referinţă]

Author
Luke Sholl

Title/author.

Luke Sholl
Cu peste 10 ani de experiență în crearea de conținut despre CBD și canabinoizi, Luke este un jurnalist consacrat care lucrează ca scriitor principal pentru Cibdol și alte publicații despre canabinoizi. Angajându-se să prezinte conținut autentic real, bazat pe dovezi, pasiunea sa pentru CBD se extinde și în domeniul fitness-ului, nutriției și prevenției bolilor.
Luke Sholl

Title/author.

Luke Sholl
Cu peste 10 ani de experiență în crearea de conținut despre CBD și canabinoizi, Luke este un jurnalist consacrat care lucrează ca scriitor principal pentru Cibdol și alte publicații despre canabinoizi. Angajându-se să prezinte conținut autentic real, bazat pe dovezi, pasiunea sa pentru CBD se extinde și în domeniul fitness-ului, nutriției și prevenției bolilor.
Căutare produs